Legea Nr. 18/1991 – Legea fondului funciar

Lege nr. 18/1991 din 19/02/1991
Legea fondului funciar nr. 18/1991

Publicat in MOF nr. 37 – 20/02/1991
Republicare 1 MOF nr. 1 – 05/01/1998
Versiune consolidata in 09/07/2002
Versiune consolidata in 25/07/2005
Versiune consolidata in 10/12/2005
Versiune consolidata in 30/12/2005
Versiune consolidata in 06/07/2006
Versiune consolidata in 23/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 05/01/1998
Actul a intrat in vigoare la data de 05 ianuarie 1998
CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. – Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

Art. 2. – In funcţie de destinaţie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, faneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile impădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi de imbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;
b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile impădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate impăduririlor şi cele neproductive – stancării, abrupturi, bolovănişuri, rape, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse in amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

Atacat prin
Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005

Art. 3. – In sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se inţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.

Art. 4. – (1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, avand ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public sau domeniului privat.

(2) Domeniul public poate fi de interes naţional, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, aparţine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea, in regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.

(3) Administrarea domeniului de interes public naţional se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi.

(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilităţi publice.

Art. 5. – (1) Aparţin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile raurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decat dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.

Atacat prin Decizie nr. 61/1998 in data de 23 iulie 1998

Atacat prin Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005

 

Art. 6. – Domeniul privat al statului şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobandite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

 

Art. 7. – Fondul funciar şi, in mod corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenţă funciară şi de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

CAPITOLUL II Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Art. 8. – (1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face in condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pămant in cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum şi, in condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pămant in cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană indreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.

(4) Prin familie se inţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc impreună cu părinţii lor.

Atacat prin Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999

Atacat prin Decizie nr. 43/2003 in data de 11 aprilie 2003

Art. 9. – (1) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, in echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o in cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată in orice mod de aceasta, pană la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945pentru infăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă in mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.

(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, in limita suprafeţei de teren de pană la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează in cazul in care cota de reducere a depăşit procentul de 5%.

(3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor in raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, in termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi*), sub sancţiunea decăderii.

*) Legea nr. 169/1997 a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 1997.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c) suprafaţa de teren care i s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fişa de punere in posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate in plus;
c) o declaraţie in care se va menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren atribuită in proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut in mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, in care se vor inregistra, in ordine cronologică, cererile depuse de persoanele indreptăţite şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de inregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin poştă, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de inregistrare a cererii şi data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat să primească cererea şi să o inregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu toate menţiunile precizate in alin. (4) şi dacă nu este insoţită de toate actele prevăzute la alin. (5). In acest caz, primarul sau secretarul este obligat să comunice solicitantului ca, inlăuntrul termenului de 90 de zile, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decăderii acestuia din termen.
(9) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atat răspunderea administrativă şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cat şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune interese.
(10) După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (3), primarul este obligat ca, in termen de 30 de zile, să intocmească situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanţa fondului funciar pe localitate – comună, oraş, municipiu -, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Inlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnătură.
(11) In termen de 15 zile de la primire, prefectul va intocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe care le va transmite, in acelaşi termen, Departamentului pentru Administraţie Publică Locală.
(12) După intocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţară, prin lege se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite.

Modificat de Ordonanţă de urgenţă nr. 1/1998 in data de 26 ianuarie 1998
Atacat prin Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999

Atacat prin Decizie nr. 43/2003 in data de 11 aprilie 2003

A se vedea articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea Lege nr. 218/1998 in data de 26 noiembrie 1998

Art. 10. – (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum şi persoanele juridice care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole ori deţin in orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a da secretarului consiliului local o declaraţie in care vor menţiona suprafaţa de teren agricol atribuită sau, respectiv, deţinută efectiv, in una sau mai multe localităţi, iar pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.

(2) Persoanele fizice vor face declaraţia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentanţii lor.

Atacat prin

Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999

Art. 11. – (1) Suprafaţa adusă in cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de inscriere in cooperativă, registrul agricol de la data intrării in cooperativă, evidenţele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică in mod corespunzător şi in ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie fie in baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau in orice alt mod.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1ianuarie 1990, inscrisă in sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu instrăinările legal efectuate de către cooperativă pană la data intrării in vigoare a legii.

(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se inregistrează la primărie in termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Modificat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Art. 12. – (1) In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, in fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.

___________

*) Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, prefectul emite ordine.

(2) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub indrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

(3) Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărare a Guvernului*) in termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile indreptăţite, specialişti şi funcţionari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

___________

*) A se vedea Hotărarea Guvernului nr. 131/1991, republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.

Completat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 209/2005 in data de 30 decembrie 2005

Atacat prin

Decizie nr. 155/1999 in data de 08 decembrie 1999

Art. 13. – (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărarii judecătoreşti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, intrucat terenurile nu s-au găsit in circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmand ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

Art. 14. – (1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate in extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.

(2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, in zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar in zonele de campie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, in cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie.

(3) In cazul in care intre suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultată prin insumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificări atat in ce priveşte suprafaţa totală, cat şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite in alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha.

(4) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehnice existente in cooperativele agricole de producţie pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

Atacat prin

Decizie nr. 275/2006 in data de 14 aprilie 2006

Atacat prin

Decizie nr. 892/2006 in data de 24 ianuarie 2007

 

Art. 15. – (1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de producţie, nu au muncit in cooperativă sau nu locuiesc in localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, in patrimoniul cooperativei agricole de producţie fără ca ele să fi dobandit calitatea de cooperatori, precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.

(3) De prevederile alin. (2) beneficiază şi persoanele deţinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, “Mihai Viteazul cu Spadă” şi moştenitorii lor, care au optat şi cărora li s-a atribuit, la data improprietăririi, teren arabil, cu excepţia celor care l-au instrăinat.

(4) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică in mod corespunzător.

(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorilor celor care au decedat – ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 – in proprietate, terenuri in suprafaţă de 10.000 m2 in echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, aceşti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.

 

Art. 16. – (1) In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de producţie au fost comasate şi terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar aceştia nu au preluat in compensaţie alte terenuri, la cererea lor sau a moştenitorilor, ei vor fi repuşi in proprietate şi li se vor restitui suprafeţele in cotă echivalentă, in cadrul unor sole stabilite de comisie.

(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2) şi (3) se aplică in mod corespunzător.

 

Art. 17. – (1) In localităţile cu cetăţeni romani, aparţinand minorităţii germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor, suprafeţe de teren din rezerva aflată la dispoziţia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.

(2) La atribuire, se va avea in vedere suprafaţa de teren pe care aceştia au avut-o in proprietate, fără a se depăşi 10 ha de familie, in echivalent arabil.

 

Art. 18. – (1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire răman la dispoziţia comisiei.

(2) Toate terenurile cooperativei agricole de producţie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinţa cooperativei, răman, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmand a fi atribuite altor persoane indreptăţite, potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, trec in domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispoziţia celor care doresc să intemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole, prin inchiriere, concesionare sau vanzare, in condiţiile legii.

Modificat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

 

Art. 19. – (1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavand calitatea de cooperatori, au lucrat in orice mod, ca angajaţi in ultimii 3 ani in cooperativă sau in asociaţii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească in localitate şi nu deţin teren in proprietate in alte localităţi. Suprafaţa atribuită in proprietate se va determina ţinand seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pămant in cooperativa agricolă de producţie.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 14-16.

(3) Se pot atribui, la cerere, in folosinţă agricolă, pană la 5.000 m2 in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in perioada cat lucrează in localitate, dacă nu are teren in proprietate in această localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, oraşului sau municipiului, după caz.

(4) Atribuirea in folosinţă nu se poate face in cazurile in care in localitatea respectivă s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).

(5) La plecarea din localitate persoanele menţionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investiţiile făcute, cu consimţămantul prealabil al proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuită.

 

Art. 20. – In situaţia in care in unele cooperative agricole de producţie nu mai rămane teren disponibil pentru a se atribui suprafaţa minimă prevăzută la art. 8, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1) şi (2), comisia va hotări reducerea in cotă proporţională a suprafeţei ce se repartizează pentru a se atribui terenuri in proprietate şi acestor categorii.

 

Art. 21. – (1) In localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de muncă in agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui in proprietate teren pană la 10 ha in echivalent arabil tuturor familiilor care solicită in scris şi se obligă să lucreze această suprafaţă.

(2) Familiile fără pămant sau cu pămant puţin din alte localităţi, care solicită in scris, pot primi in proprietate pană la 10 ha teren in echivalent arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul in comună, oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pămantul primit, renunţand la proprietatea avută in localitatea lor, din extravilan.

Atacat prin

Decizie nr. 378/2003 in data de 12 februarie 2004

 

Art. 22. – (1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui in proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităţilor locale de cult – din mediul rural -, o suprafaţă de teren de pană la 5 ha in echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparţinand cultelor recunoscute de lege, ori de pană la 10 ha teren agricol in echivalent arabil in cazul manăstirilor, in măsura in care toate aceste aşezăminte au posedat in trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producţie, iar in prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafeţe restranse. In zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate in proprietatea statului şi in administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (5) se aplică in mod corespunzător.

(3) Organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren agricol care reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 5ha, in cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o in proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, in cazul manăstirilor şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o in proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.

(4) Dispoziţiile art. 9 răman aplicabile.

(5) Pentru parohiile, schiturile şi manăstirile din mediul urban, consiliile şi organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate in condiţiile alin. (3) şi (4).

(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparţinut in proprietate, in limita suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor unităţi de cult, astfel:

a) centrul patriarhal, pană la 200 ha;

b) centrele eparhiale, pană la 100 ha;

c) protoieriile, pană la 50 ha;

d) parohiile din mediul urban, pană la 10 ha;

e) filialele din mediul rural şi urban, pană la 10 ha.

 

Art. 23. – (1) Sunt şi răman in proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare in actele de proprietate, in cartea funciară, in registrul agricol sau in alte documente funciare, la data intrării in cooperativa agricolă de producţie.

(3) Pentru suprafaţa de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află in continuarea grădinii in intravilan sau in alt loc, in extravilan, cu excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor investiţii de interes local sau de utilitate publică.

(4) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Atacat prin

Decizie nr. 394/2003 in data de 04 februarie 2004

Atacat prin

Decizie nr. 263/2004 in data de 27 iulie 2004

Atacat prin

Decizie nr. 358/2004 in data de 11 noiembrie 2004

A se vedea

articolul 8 din Decret-lege nr. 42/1990 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 24. – (1) Terenurile situate in intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, răman şi se inscriu in proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate in orice mod de la foştii proprietari.

(2) Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă in intravilan sau, in lipsă, cu teren situat in extravilan, in imediata vecinătate.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Modificat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Atacat prin

Decizie nr. 394/2003 in data de 04 februarie 2004

 

Art. 25. – (1) In cazul in care cooperativa agricolă de producţie a atribuit loturi in folosinţă unor cooperatori, in grădinile din intravilan ale foştilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, in proprietatea deţinătorilor iniţiali sau a moştenitorilor acestora.

(2) Persoanele care au primit terenuri in condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investiţii au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.

(3) Prin investiţii, in sensul alin. (2), se inţelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.

 

Art. 26. – (1) Terenurile situate in intravilanul localităţii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fără moştenitori, trec in proprietatea comunei, oraşului sau a municipiului, după caz, şi in administrarea primăriilor, pentru a fi vandute, concesionate ori date in folosinţă celor care solicită să-şi construiască locuinţe şi nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.

(2) Pană la efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), terenurile vor fi inscrise şi folosite conform destinaţiei avute.

 

Art. 27. – (1) Punerea in posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptăţiţi nu pot avea loc decat numai după ce s-au făcut in teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi intocmirea documentelor constatatoare prealabile.

(2) In toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini şi le consemnează in documentele constatatoare.

(3) Pentru terenurile aflate in exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite in temeiul Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere in agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, in termen de 12 luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi vor elibera titlurile de proprietate.

(4) Membrii şi conducerea acestor societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.

(5) Incălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a societăţilor agricole in cauză.

(6) La desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită in termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda in termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata pasivului, in condiţiile prevăzute de lege.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Modificat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

A se vedea

Lege nr. 36/1991 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 28. – (1) Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice fapte de incălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală.

(2) Sumele recuperate in condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmează destinaţia celor prevăzute la art. 27.

(3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanţul de lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului Bucureşti, investit cu atribuţii de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.

(4) Actele de constatare a datoriilor faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice, rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, intocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de către Ministerul Finanţelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

 

Art. 29. – (1) Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de producţie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile de vii şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor infiinţa.

(2) Drepturile foştilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili in cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată in orice mod in cooperativa agricolă de producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor constitui aceste drepturi ca aport in natură la noua asociaţie.

(3) Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie, dacă nu au fost acoperite an altă modalitate. Plata

creanţelor se va face de către asociaţie, in natură sau in bani, potrivit hotărarii comisiei de lichidare.

(4) In cazul in care nu s-au constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice sau juridice, urmand ca din preţul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de producţie. Fac excepţie bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, care vor fi atribuite foştilor cooperatori.

(5) In termen de 9 luni de la desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, se vor stabili drepturile băneşti ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).

(6) Foştii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor comune, proporţional cu suprafaţa de teren adusă in cooperativa agricolă de producţie, in echivalent arabil, şi volumul valoric de muncă efectuat.

(7) Bunurile prevăzute la alin. (1), care nu se vand in termen de un an de la data desfiinţării cooperativei agricole de producţie, trec in proprietatea privată a comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, şi in administrarea primăriilor.

(8) Demolarea construcţiilor agrozootehnice, a atelierelor de intreţinere, a instalaţiilor şi a anexelor gospodăreşti şi de industrie mică, care fac obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmand ca sumele rezultate să intre in activul operaţiunilor de lichidare.

(9) Construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, in regim de drept public, in proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor şi in administrarea primăriilor.

Atacat prin

Decizie nr. 206/1999 in data de 06 martie 2000

Atacat prin

Decizie nr. 46/2000 in data de 16 mai 2000

Atacat prin

Decizie nr. 20/2004 in data de 27 aprilie 2004

 

Art. 30. – (1) Asociaţiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza in societăţi comerciale pe acţiuni, in termen de 90 de zile de la publicarea legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Terenurile şi celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de producţie in asociaţie, precum şi bunurile dobandite de aceasta devin proprietatea societăţii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane indreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia pot deveni acţionari in condiţiile legii.

(3) In cazul in care unii cooperatori sau alte persoane indreptăţite, prevăzute la alin. (2), nu vor opta pentru a deveni acţionari ai societăţii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de producţie in asociaţie.

(4) In localităţile in care nu există aceste posibilităţi, se vor putea desfiinţa unele ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărarea in această privinţă se adoptă de către comisia judeţeană, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz.

 

Art. 31. – (1) Terenurile proprietatea statului aflate in exploatarea cooperativelor agricole de producţie sunt la dispoziţia comisiilor prevăzute la art. 12, in vederea atribuirii lor in proprietatea celor indreptăţiţi, conform legii.

(2) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, vor trece in domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului.

Art. 32. – (1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1), art. 21 şi art. 43 nu poate fi instrăinat prin acte intre vii timp de 10 ani, socotiţi de la inceputul anului următor celui in care s-a făcut inscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de instrăinare.

(2) Constatarea nulităţii poate fi cerută in justiţie de către primărie, prefectură, procuror, precum şi de către oricare persoană interesată.

 

Art. 33. – Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale – pajişti şi arabil – care s-au aflat in folosinţa cooperativelor agricole de producţie – trec in proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi in administrarea primăriilor, urmand a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi seminţe pentru culturi furajere.

Art. 34. – Lucrările de imbunătăţiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecţie aferente, trec in proprietatea unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, in condiţiile legii.

 

 

CAPITOLUL III Dispoziţii privind terenurile proprietate de stat şi unele prevederi speciale

 

Art. 35. – (1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafeţe intrate in patrimoniul său in conformitate cu prevederile legale existente pană la data de 1 ianuarie 1990 şi inregistrate ca atare in sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi in amenajamentele silvice.

(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din administrarea Institutului pentru Testarea şi Inregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin domeniului public şi răman in administrarea acestora. In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, va delimita suprafeţele de teren strict necesare cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi animalelor de rasă şi pe cele destinate producţiei, din administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unităţile de invăţămant cu profil agricol sau silvic şi care trec in administrarea acestora.

___________

*) Legea nr. 169/1997 a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

Art. 36. – (1) Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localităţilor şi care sunt in administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.

(2) Terenurile proprietate de stat, situate in intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, in folosinţă veşnică sau in folosinţă pe durata existenţei construcţiei, in vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, in proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

(3) Terenurile atribuite in folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, in condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.

(4) Dispoziţiile art. 23 răman aplicabile.

(5) Terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.

(6) Atribuirea in proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.

Completat de

Lege nr. 545/2001 in data de 19 octombrie 2001

Atacat prin

Decizie nr. 195/2005 in data de 07 iunie 2005

A se vedea

Decret nr. 712/1966 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 30 din Lege nr. 58/1974 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 10 din Lege nr. 85/1992(r2) in data de 15 iulie 1998

Art. 37. – (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, şi care se află in administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale infiinţate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

(2) Cererea se depune, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, la primăria in a cărei rază teritorială este situat terenul.

(3) Numărul de acţiuni primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren in echivalent arabil, trecută in patrimoniul statului, fără a putea depăşi insă valoarea a 10 ha teren de familie, in echivalent arabil.

(4) Nu beneficiază de dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia persoanelor precizate in Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate in străinătate ori constituite in prizonieri, cu modificările ulterioare.

A se vedea

Decret-lege nr. 118/1990(r2) in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 1 din Ordonanţă nr. 9/1998 in data de 30 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 3 din Ordonanţă nr. 31/1999 in data de 30 ianuarie 1999

A se vedea

articolul 1 din Ordonanţă nr. 32/1999 in data de 30 ianuarie 1999

 

Art. 38. – (1) Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar in temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 10 ha de familie, pană la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă in mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit dreptul in acţiuni, in limita suprafeţei de pană la 10 ha in echivalent arabil, pot face cerere, in cazul in care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut in regulamentul aprobat de Hotărarea Guvernului nr. 131/1991, suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha teren arabil, in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

A se vedea

Hotărare nr. 131/1991 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

Lege nr. 46/1992 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 25 din Lege nr. 16/1994 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 39. – Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren trecută in proprietatea statului, pană la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face in mai multe localităţi sau de la autori diferiţi, in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9.

A se vedea

Decret nr. 83/1949 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

articolul 3 din Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 40. – (1) După expirarea termenului de 90 de zile, in cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va intocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute şi balanţa fondului funciar pe localitate şi pe fiecare societate comercială şi institut sau staţiune de cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu profil agricol, din raza teritorială a localităţii.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (9) răman aplicabile.

Art. 41. – (1) Terenurile agricole fără construcţii, instalaţii, amenajări de interes public, intrate in proprietatea statului şi aflate in administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, fără a se putea depăşi suprafaţa de 10 ha de familie, in echivalent arabil.

(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, in condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei.

(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică in mod corespunzător.

Art. 42. – (1) In localităţile cu deficit de teren, in care terenurile foştilor proprietari se află in proprietatea statului şi aceştia nu optează pentru acţiuni in condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau moştenitorilor suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile judeţene vor hotări atribuirea unei suprafeţe de 5.000 m2 de familie, in echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.

(2) Pentru diferenţa de teren pană la care sunt indreptăţiţi foştii proprietari sau moştenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37.

(3) Nu pot fi atribuite suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decat imbunătăţiri funciare.

(4) Plantaţiile de vii sau pomi pot fi afectate in astfel de cazuri numai in situaţia in care nu există terenuri din altă categorie de folosinţă, pentru a fi atribuite in proprietate.

Atacat prin

Decizie nr. 232/2005 in data de 23 iunie 2005

Atacat prin

Decizie nr. 273/2005 in data de 08 iulie 2005

 

Art. 43. – (1) In zona montană – defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea se poate atribui in proprietate, la cerere, o suprafaţă de teren de pană la 10 ha in echivalent arabil familiilor tinere de ţărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se obligă in scris să-şi creeze gospodării, să se ocupe de creşterea animalelor şi să exploateze raţional pămantul in acest scop.

(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului sau al municipiului, după caz.

(3) Atribuirea in proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.

 

Art. 44. – (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, in prezent, sunt folosite ca păşuni, faneţe şi arabil, vor fi restituite in proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, după caz, şi in administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării şi campuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate in suprafaţă egală cu teren de aceeaşi calitate de către societăţile comerciale pe acţiuni, in termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi*).

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept in proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.

___________

*) Legea nr. 169/1997 a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

Atacat prin

Decizie nr. 346/2001 in data de 14 ianuarie 2002

Atacat prin

Decizie nr. 227/2002 in data de 13 noiembrie 2002

 

Art. 45. – (1) Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi faneţe impădurite au trecut in proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.

(2) Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite in condiţiile alineatului precedent se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt in curs de execuţie sau in fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea aceloraşi condiţii, in imediata apropiere.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

(4) Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi exploatate in regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile proprietate privată se va elabora şi se va aproba in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Punerea in posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărişurilor, a păşunilor şi faneţelor impădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.

___________

*) Legea nr. 169/1997 a intrat in vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

Atacat prin

Decizie nr. 184/2004 in data de 11 iunie 2004

 

Art. 46. – (1) Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi in limitele suprafeţelor prevăzute in acele acte.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi in cazul terenurilor exploatate in devălmăşie de către foştii moşneni sau răzeşi, in cadrul obştilor nedivizate.

(3) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) răman aplicabile.

(4) In cazurile in care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

 

Art. 47. – (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi manăstirilor, precum şi ale instituţiilor de invăţămant, pot cere restituirea terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, faneţe şi păşuni impădurite, care le-au aparţinut in proprietate, in limita suprafeţelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităţi.

(2) Cererile impreună cu actele doveditoare de proprietate se fac in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

(3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea in proprietate privată a terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, faneţe şi păşuni impădurite, in baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

(4) Dispoziţiile art. 45 alin. (2) răman aplicabile.

 

Art. 48. – Cetăţenii romani cu domiciliul in străinătate, precum şi foştii cetăţeni romani care şi-au redobandit cetăţenia romană, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul in ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut in proprietate, dar numai pană la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, in termenul, cu procedura şi in condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).

A se vedea

Lege nr. 187/1945 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 49. – (1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte intocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi 43, in legătură cu stabilirea domiciliului şi intemeierea de noi gospodării.

(2) Nerespectarea acestor condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcţii, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.

(3) Organul imputernicit să constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate şi trecerea acestuia, după caz, in proprietatea privată a comunei, a oraşului sau a municipiului in a cărui rază teritorială este situat terenul.

Atacat prin

Decizie nr. 378/2003 in data de 12 februarie 2004

Atacat prin

Decizie nr. 202/2005 in data de 16 iunie 2005

Atacat prin

Decizie nr. 555/2005 in data de 25 noiembrie 2005

 

Art. 50. – Delimitarea teritorială a noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneşte de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza unor proiecte de parcelare intocmite de către organele de specialitate.

 

 

CAPITOLUL IV Dispoziţii procedurale

 

Art. 51. – Comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

 

Art. 52. – (1) In sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.

(2) Comisia judeţeană şi cea locală au, in limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, cand este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

 

Art. 53. – (1) Hotărarile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse in cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Impotriva hotărarii comisiei judeţene se poate face plangere la judecătoria in a cărei rază teritorială este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Atacat prin

Decizie nr. 110/2004 in data de 04 mai 2004

Atacat prin

Decizie nr. 542/2005 in data de 13 decembrie 2005

 

Art. 54. – (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) se aplică şi in cazul in care plangerea este indreptată impotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in condiţiile prevăzute in cap. III.

(2) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) răman aplicabile.

Atacat prin

Decizie nr. 542/2005 in data de 13 decembrie 2005

 

Art. 55. – (1) Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea propriei hotărari de către comisie.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi in cazul in care comisia judeţeană a emis, după incheierea procedurii de definitivare a activităţii sale, acte administrative contrare propriei hotărari, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămanand aplicabile.

Atacat prin

Decizie nr. 110/2004 in data de 04 mai 2004

 

Art. 56. – Plangerea prevăzută la art. 53 poate fi indreptată şi impotriva măsurilor de punere in aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni in unităţile agricole de stat, reorganizate in societăţi comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămanand aplicabile.

A se vedea

Lege nr. 15/1990 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 57. – Plangerea formulată potrivit art. 53-56 suspendă executarea.

A se vedea

Lege nr. 92/1992(r1) in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 58. – Instanţa soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute in Codul de procedură civilă şi in Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărarii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinţa.

___________

*) Legea nr. 92/1992 a fost republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.

Art. 59. – Sentinţa civilă pronunţată de instanţa menţionată la art. 58 este supusă căilor de atac prevăzute in Codul de procedură civilă, cu respectarea dispoziţiilor legale in materie.

A se vedea

Decizie nr. 1/2000 in data de 09 octombrie 2000

 

Art. 60. – Terţii care au fost vătămaţi in drepturile lor prin hotărarea comisiei judeţene sau prin ordinul prefectului ori in alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, şi care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, avand deja un titlu de proprietate privată asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decat calea acţiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, in special revendicarea, şi nu procedura prevăzută in acest capitol.

Abrogat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

 

Art. 61. – Dispoziţiile art. 60 se aplică şi in cazul incălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unităţilor administrativ-teritoriale.

A se vedea

Hotărare nr. 876/1997 in data de 12 ianuarie 1998

 

Art. 62. – Persoanelor prevăzute la art. 60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărarile date de comisiile judeţene.

 

Art. 63. – In toate cazurile in care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale prevăzute in prezentul capitol.

 

Art. 64. – (1) In cazul in care comisia locală refuză inmanarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă in posesie, persoana nemulţumită poate face plangere la instanţa in a cărei rază teritorială este situat terenul.

(2) Dacă instanţa admite plangerea, primarul va fi obligat să execute de indată inmanarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă in posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, anume stabilite de instanţă.

(3) Dispoziţiile art. 53 alin. (2) se aplică in mod corespunzător.

Atacat prin

Decizie nr. 70/2004 in data de 18 martie 2004

 

Art. 65. – Litigiile in curs se vor judeca in continuare de către instanţele sesizate, indiferent de faza procesuală in care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, ţinand insă seama, cand este cazul, şi de dispoziţiile prezentei legi.

CAPITOLUL V Circulaţia juridică a terenurilor

 

Art. 66. – Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt şi răman in circuitul civil. Ele pot fi dobandite şi instrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 67. – (1) Terenurile situate in intravilan şi extravilan pot fi instrăinate, indiferent de intinderea suprafeţei, prin acte juridice intre vii, incheiate in formă autentică.

(2) In toate cazurile de dobandire, prin acte juridice intre vii, proprietatea dobanditorului nu poate depăşi 100 ha teren agricol in echivalent arabil, de familie, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de instrăinare.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 68. – (1) Persoanele fizice care nu au cetăţenie romană şi domiciliul in Romania, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate romană şi sediul in Romania, nu pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre vii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), care dobandesc in proprietate terenuri prin moştenire, sunt obligate să le instrăineze in termen de 1 an de la data dobandirii, sub sancţiunea trecerii in mod gratuit a acestora in proprietatea statului şi in administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care au dobandit in proprietate terenuri inainte de data intrării in vigoare a prezentei legi, sunt obligate să le instrăineze in termen de 1 an de la această dată, sub sancţiunea trecerii in mod gratuit a terenurilor in proprietatea statului şi in administrarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 69. – (1) Instrăinarea de terenuri agricole in extravilan, prin vanzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preempţiune.

(2) Dreptul de preempţiune la instrăinare a oricăror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, dacă este cazul, şi apoi proprietarilor vecini şi se exercită prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

(3) Proprietarul terenului care urmează să fie vandut este obligat să incunoştinţeze Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală, iar aceasta va comunica in scris persoanelor prevăzute la alin. (2) despre intenţie, in termen de 15 zile de la data cand a fost incunoştinţată.

(4) Titularii dreptului de preempţiune sunt obligaţi să se pronunţe asupra exercitării acestuia in termen de 30 de zile de la data primirii comunicării.

(5) După implinirea acestui termen, dreptul de preempţiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consideră stins.

(6) Dreptul de preempţiune la instrăinarea terenului revine statului prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală,

care este obligată să se pronunţe inlăuntrul termenului prevăzut la alin. (4).

(7) Dacă agenţia nu se pronunţă in acest termen, terenul se vinde in mod liber.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 70. – Actul de instrăinare incheiat cu incălcarea dreptului de preempţiune prevăzut la art. 69 este anulabil.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 71. – Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executări silite sau voluntare decat in cazurile prevăzute de lege.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 72. – (1) Schimbul de terenuri dintre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispoziţiile art. 67 fiind aplicabile.

(2) Schimbul de terenuri dintre persoane juridice care au in administrare terenuri asupra cărora statul are majoritatea acţiunilor sau dintre acestea şi persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei sau al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, după caz.

(3) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeşte situaţia juridică a terenului pe care il inlocuieşte, cu respectarea drepturilor reale.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

 

Art. 73. – Punerea in posesie a noilor deţinători potrivit art. 72 alin. (2) se face de către delegatul Oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean, in prezenţa părţilor interesate, operandu-se in documentele cadastrale şi in registrul agricol modificările survenite.

Abrogat de

articolul 19 din Lege nr. 54/1998 in data de 04 martie 1998

A se vedea

Hotărare nr. 876/1997 in data de 12 ianuarie 1998

 

 

CAPITOLUL VI Folosirea terenului pentru producţia agricolă şi silvică

 

Art. 74. – Toţi deţinătorii de terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi protecţia solului.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 75. – (1) Proprietarii de terenuri care nu işi indeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi somaţi in scris de către primăriile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, să execute aceste obligaţii.

(2) Persoanele care nu dau curs somaţiei şi nu execută obligaţiile in termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sancţionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, in raport cu categoria de folosinţă a terenului.

(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispoziţia*) motivată a primarului şi sumele se fac venit la bugetul local.

___________

*) Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, primarul emite dispoziţii.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 76.*) – (1) Toţi deţinătorii de terenuri atribuite in folosinţă in condiţiile prezentei legi, care nu işi indeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74, vor fi somaţi in condiţiile art. 75 alin. (1).

(2) Cei care nu dau curs somaţiei pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfarşitul anului in curs.

___________

*) Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiaşi articol.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 77. – Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, in alte categorii de folosinţă agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judeţene, numai in următoarele cazuri:

a) terenurile arabile situate in zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi transformate in plantaţii viticole şi pomicole;

b) terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide şi bazinele pomicole destinate culturii piersicului şi caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pot fi transformate in plantaţii viticole şi pomicole;

c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi transformate in plantaţii viticole şi pomicole;

d) terenurile inregistrate la arabil, situate in zonele de deal şi munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă şi adancime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se pot amenaja şi transforma in păşuni şi faneţe;

e) terenurile arabile situate in albiile raurilor şi a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii agricole, pot fi amenajat in bazine piscicole.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 78. – (1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele decat cele prevăzute la art. 77, păşuni, faneţe, vii şi livezi, deţinute de persoane juridice in care statul deţine majoritatea acţiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosinţă a terenurilor agricole pe care le deţin in proprietate sunt obligate să comunice, in termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operaţiune, modificarea intervenită oficiului de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, care are obligaţia să o inregistreze.

(3) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică – păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de persoane juridice se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

(4) Schimbarea folosinţei terenurilor agricole ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei naţionale a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 79. – (1) Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.

(2) Lucrările necesare pentru protecţia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii şi proiecte, intocmite la cerere de organele de cercetare şi proiectare de specialitate, in corelare cu cele de amenajare şi organizare a teritoriului, şi se execută de către deţinătorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unităţi specializate in execuţia unor asemenea lucrări.

(3) Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecţie şi ameliorare a solului, suportand parţial sau total cheltuielile in limita alocaţiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unităţile de cercetare şi proiectare, insuşite de organele agricole de specialitate judeţene şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 80. – Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicaţie, aşezărilor omeneşti sau altor obiective economice şi sociale, documentaţiile tehnico-economice şi ecologice se vor elabora in comun de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili contribuţia părţilor interesate şi ordinea de execuţie a lucrărilor.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 81. – Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, care servesc la apărarea şi conservarea lucrărilor de irigaţii, indiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, căi de comunicaţii, obiective economice şi sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de bază.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 82. – (1) Terenurile care prin degradare şi poluare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare.

(2) Grupele de terenuri care intră in perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la propunerile ce au la bază situaţiile inaintate de comune, oraşe şi municipii.

(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialişti, al cărei regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

(4) Documentaţiile intocmite se avizează de organele judeţene agricole şi silvice şi de protecţia mediului şi se inaintează la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei care, impreună cu ministerele şi departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanţare şi execuţie.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 83. – (1) Deţinătorii sunt obligaţi să pună la dispoziţie terenurile din perimetrul de ameliorare in vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor prevăzute in proiectul de ameliorare, păstrand dreptul de proprietate.

(2) Includerea de către primărie a unui anumit teren in categoria menţionată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.

(3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) in perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie in folosinţă, titularului terenului in cauză, o suprafaţă de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare.

(4) In cazul in care statul nu dispune in localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situaţiei menţionate la alin. (1), iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanţă mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.

A se vedea

Lege nr. 33/1994 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

Art. 84. – In interesul lucrărilor de corectare a torenţilor şi de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, cand pe terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, inregistrat in documentele de cadastru funciar.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 85. – Terenurile degradate şi poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi impozite către stat, judeţ sau comună, pe timpul cat durează ameliorarea lor.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 86. – (1) Execuţia in teren a lucrărilor de amenajare şi punere in valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unităţi specializate, in funcţie de specificul lucrărilor.

(2) Lucrările ce se execută pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, inierbări, impăduriri, corectări de torenţi şi imprejmuiri, drumuri, poduri, podeţe, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.

A se vedea

Metodologie 1998 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

A se vedea

anexa 1 din Ordin nr. 30/1998 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 87. – (1) Deţinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, care, in mod individual sau asociaţi, vor să facă din proprie iniţiativă inierbări, impăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar – sămanţă de ierburi, puieţi, amendamente şi asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.

(2) Deţinătorii care au primit materiale pentru inierbări, impăduriri şi amendări şi nu le-au intrebuinţat in vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligaţi să plătească valoarea lor.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 88. – (1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea şi executarea lucrărilor prevăzute in proiectele de amenajare, ameliorare şi punere in valoare a terenurilor degradate şi poluate, cuprinse in perimetru, se asigură, in funcţie de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei impreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar şi prin alocaţiile bugetare.

(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor, prin contribuţia in muncă sau in bani a tuturor celor interesaţi la aceste lucrări, deţinătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări şi instituţiile, societăţile comerciale sau regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, căi ferate, construcţii şi altele asemenea beneficiază de avantajele lucrărilor de amenajare şi ameliorare a terenurilor.

(3) In cazul in care se constată că anumite suprafeţe au fost scoase din producţia agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere şi de ameliorare a solului.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 89. – Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului impreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului naţional de supraveghere, evaluare, prognoză şi avertizare cu privire la starea calităţii solurilor agricole şi silvice, pe baza unui sistem informaţional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul ţării şi al judeţului, şi vor propune măsurile necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor, in scopul menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

 

CAPITOLUL VII Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor in alte scopuri decat producţia agricolă şi silvică

 

Art. 90. – Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri agricole şi silvice in alte scopuri decat producţia agricolă şi silvică se face numai in condiţiile prevăzute de prezenta lege.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 91. – (1) Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face in intravilanul localităţilor.

(2) Prin excepţie, unele construcţii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate in extravilan. In acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecţia mediului inconjurător.

(3) De asemenea, fac excepţie construcţiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa in intravilan, precum şi adăposturile

pentru animale.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 92. – (1) Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă.

(2) Se exceptează de la prevederile alineatului precedent construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de inaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă.

(3) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localităţilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin hotărare a Guvernului şi cu avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.

(4) Scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic a terenurilor situate in extravilanul localităţilor se face cu plata, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute in anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi, respectiv, a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică şi in cazul terenurilor agricole care au fost trecute, potrivit legii, in intravilanul localităţii, in vederea realizării construcţiilor de orice fel.

(6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol şi silvic pentru construcţii care deservesc activităţile agricole şi silvice, lucrările de imbunătăţiri funciare, regularizarea cursurilor de apă, realizarea de surse de apă potabilă şi obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alin. 4.

(7) De asemenea, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate in curs de reconstrucţie.

Completat de

articolul 2 din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2001 in data de 29 iunie 2001

Modificat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

A se vedea

Hotărare nr. 142/1998 in data de 25 martie 1998

A se vedea

Hotărare nr. 405/1998 in data de 22 iulie 1998

A se vedea

articolul 54 din Ordonanţă nr. 43/1997(r1) in data de 29 iunie 1998

A se vedea

articolul 25 din Ordonanţă nr. 96/1998 in data de 28 august 1998

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 93. – (1) Pentru scoaterea temporară a terenurilor din producţia agricolă şi silvică, titularul aprobării este obligat să depună o garanţie in bani egală cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, intr-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.

(2) Pentru taxa prevăzută la art. 92 alin. (4) şi pentru garanţia prevăzută la alin. (1), depuse in Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeşte de către titular o dobandă aplicată de societatea bancară pentru perioada de depozit.

(3) După indeplinirea obligaţiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judeţene agricole sau silvice şi a proprietarului terenului, titularul va primi garanţia depusă şi dobanda bancară.

(4) In cazul in care titularul aprobării nu execută lucrările de calitate şi la termenele prevăzute in actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, in baza constatării situaţiei de fapt, dispune să execute lucrările de redare cu cheltuieli din garanţia depusă.

(5) Dacă titularul aprobării nu execută lucrările intr-un nou termen şi la calitatea stabilită de organul agricol sau silvic, intreaga garanţie rămane in Fondul de ameliorare a fondului funciar.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 94. – Folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole in alte scopuri decat producţia agricolă se aprobă după cum urmează:

a) de organele agricole judeţene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile agricole de pană la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafeţe de teren se dă de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;

b) de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru terenurile agricole in suprafaţă de pană la 100 ha;

c) de Guvern, pentru terenurile agricole a căror suprafaţă depăşeşte 100 ha.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 95. – Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere in alte scopuri decat silvice se aprobă de organul silvic judeţean, pană la 1 ha, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile in suprafaţă de pană la 100 ha, şi de Guvern, pentru cele ce depăşesc această suprafaţă.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 96. – (1) Aprobarea prevăzută la art. 94 şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obţinerea aprobării prevăzute la art. 94 lit. b) şi c) şi art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz.

(2) Refuzul nejustificat al deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi soluţionat de instanţa de judecată, hotărarea acesteia inlocuind consimţămantul celui in cauză.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 97. – La aprobare de către Guvern se va prezenta in mod obligatoriu şi avizul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, pentru terenurile agricole şi al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile forestiere şi cu ape şi, dacă este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 98. – Intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat in cadastrul funciar; el poate fi modificat numai in condiţiile legii.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 99. – Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apă, devenite disponibile in urma lucrărilor de regularizare, vor fi amenajate pentru producţia agricolă, piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările de bază executate de titularii acestora.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 100. – (1) Titularii obiectivelor de investiţii sau de producţii amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt obligaţi să ia măsuri prealabile executării construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, in vederea punerii in valoare sau a ameliorării acestora.

(2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Aceştia nu pot fi obligaţi la nici o plată pentru sporul de valoare astfel obţinut şi nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 101. – (1) Titularii lucrărilor de investiţii sau de producţie, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de producţie, cum sunt cele rămase in urma excavării de materii prime – cărbune, caolin, argilă, pietriş de la sondele

abandonate şi altele asemenea, sunt obligaţi să ia măsurile necesare de amenajare şi de nivelare, dandu-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică, in termen de 2 ani de la incheierea procesului de producţie.

(2) Beneficiarilor lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din producţia agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispoziţiilor din acest articol.

(3) Execuţia acestor lucrări se face de unităţi specializate ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, in condiţiile legii.

A se vedea

Metodologie 1998 in data de 05 ianuarie 1998

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

A se vedea

anexa 1 din Ordin nr. 30/1998 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 102. – (1) Liniile de telecomunicaţii şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere, gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi amplasa de-a lungul şi in imediata apropiere a căilor de comunicaţii – şosele, căi ferate -, a digurilor, canalelor de irigaţii şi de desecări şi a altor limite obligate din teritoriu, in aşa fel incat să nu se stanjenească execuţia lucrărilor agricole.

(2) Aprobarea ocupării terenurilor in astfel de cazuri se dă de către oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, indiferent de mărimea suprafeţei necesare, pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata despăgubirilor convenite.

(3) Aprobarea in alte condiţii decat cele prevăzute la alin. (1) se dă de organele prevăzute la art. 94 şi 95.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

 

Art. 103. – (1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii şi executarea unor lucrări de intreţinere la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent şi care se execută intr-o perioadă de pană la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului sau a Primăriei Municipiului Bucureşti.

(2) In toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

A se vedea

Ordin nr. 326/2001 in data de 16 octombrie 2001

CAPITOLUL VIII Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol

 

Art. 104. – Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea condiţiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor in scopul producţiei agricole şi se execută pe bază de studii şi proiecte la cererea proprietarilor, rezolvandu-se următoarele probleme:

a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităţi economice şi sociale, stabilind măsuri care să conducă la creşterea producţiei agricole şi la exploatarea in ansamblu a teritoriului;

b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari şi destinaţii in concordanţă cu structurile de proprietate şi cu formele de cultivare a pămantului, rezultate in urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei proprietăţi, comasand terenurile dispersate şi rectificand hotarele neraţional amplasate;

c) elaborarea de studii şi proiecte de organizare şi amenajare a exploataţiilor agricole;

d) stabilirea reţelei drumurilor agricole ca o completare a reţelei de drumuri de interes general, integrate in organizarea şi amenajarea de ansamblu a teritoriului, in scopul efectuării transportului producţiei şi accesului maşinilor agricole necesare procesului de producţie.

 

Art. 105. – Studiile şi proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului agricol se elaborează de unităţile de studii, proiectare şi cercetare de specialitate, centrale sau judeţene, şi se supun discuţiei proprietarilor de terenuri din zona interesată. In cazul adoptării lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care deţin 2/3 din suprafaţă şi aprobării de către organele agricole judeţene, aplicarea măsurilor şi lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru toţi proprietarii.

CAPITOLUL IX Sancţiuni

 

Art. 106. – Incălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

Art. 107. – Degradarea terenurilor agricole şi silvice, a imprejurimilor acestora, distrugerea şi degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de imbunătăţiri funciare, a bornelor şi semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice şi ansamblurilor şi siturilor arheologice, ori impiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum şi inlăturarea acestor măsuri, constituie infracţiuni de distrugere şi se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*).

___________

*) Codul penal a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.

 

Art. 108. – (1) Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare, fără aprobarea primită in condiţiile legii, sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fără drept constituie infracţiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) se săvarşeşte prin violenţă, ameninţări ori de două sau de mai multe persoane impreună, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani.

Abrogat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

 

Art. 109. – Fapta persoanei fizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi, de a impiedica in orice mod reconstituirea dreptului de proprietare sau eliberarea titlului de proprietate către persoanele indreptăţite, constituie abuz in serviciu şi se pedepseşte cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Abrogat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Modificat de

articolul 2 din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2001 in data de 29 iunie 2001

 

Art. 110. – Incălcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) şi ale art. 10, prin declararea unor suprafeţe de teren mai mici decat suprafeţele pe care le deţin sau nedeclararea unor suprafeţe de teren, deţinute efectiv, constituie infracţiune de fals in declaraţii şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.

Completat de

Lege nr. 247/2005 in data de 25 iulie 2005

Completat de

Ordonanţă de urgenţă nr. 209/2005 in data de 30 decembrie 2005

Modificat de

articolul 1 din Lege nr. 263/2006 in data de 06 iulie 2006

 

Art. 111. – Constituie contravenţii la normele privind evidenţa, protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvarşite in astfel de condiţii, incat, potrivit legii penale, constituie infracţiuni:

a) efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la inferioară, precum şi folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole şi silvice in alte scopuri decat pentru producţia agricolă şi silvică;

b) nedeclararea la organele judeţene de cadastru funciar de către posesori, in termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a acestora, precum şi a datelor cu privire la mărimea suprafeţelor şi categoria de folosinţă a acestora;

c) neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi de către persoanele autorizate, pentru păstrarea in bune condiţii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor şi balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum şi degradarea şi distrugerea lor din culpă;

d) nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a stratului fertil de sol, inainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective, şi nedepozitarea acestui strat pe suprafeţele stabilite de organele agricole, precum şi neluarea măsurilor de amenajare şi nivelare a terenurilor rămase in urma excavării de cărbune, caolin, argilă, pietriş, sonde abandonate şi altele asemenea;

e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepţia celor prevăzute la art. 92, pe terenurile situate in extravilan, fără avizele şi aprobările prevăzute de lege;

f) ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producţia agricolă, inainte de a fi delimitate, bornate şi predate;

g) degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de materiale ori deşeuri de pietriş, moloz, nisip, prefabricate, construcţii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele asemenea;

h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producţie şi prin scurgeri de orice fel.

 

Art. 112. – Contravenţiile prevăzute la art. 111 se sancţionează astfel:

a) cele de la lit. a)-c), cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;

b) cele de la lit. d)-h), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.

 

Art. 113. – Sancţiunile se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmează:

a) cele de la art. 111 lit. a)-c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

b) cele de la lit. d)-h), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

 

Art. 114. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către specialiştii imputerniciţi in acest scop de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi, după caz, de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, de imputerniciţii prefectului şi specialiştii imputerniciţi de directorul general al direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după caz, de inspectorul şef al inspectoratului silvic judeţean, precum şi de către primar.

(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare.

A se vedea

articolul 14 din Ordonanţă nr. 81/1998 in data de 27 august 1998

 

Art. 115. – In măsura in care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 111 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.

 

 

CAPITOLUL X Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 116. – (1) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările şi operaţiunile stabilite de lege, din competenţa lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, inaintand aceste lucrări, după caz, comisiilor judeţene sau prefectului, in vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operaţiunile de punere in posesie, intocmind in acest scop procese-verbale pe care le vor inainta comisiilor judeţene.

(3) In cazurile prevăzute la art. 17, art. 30 alin. (2) şi la art. 37, comisiile judeţene, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, după caz, vor emite hotărari pentru titularii indreptăţiţi, in vederea stabilirii dreptului acestora la acţiuni.

(4) Hotărarea comisiei judeţene se va transmite persoanelor fizice interesate şi societăţii comerciale in cauză, in termenul prevăzut la alin. (1).

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale işi incetează activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, prin hotărarea Guvernului.

 

Art. 117. – Pe perioada cat funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora, incadraţi cu contract individual de muncă, se consideră delegaţi, iar ceilalţi membri ai comisiilor primesc o indemnizaţie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.

 

Art. 118. – Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi activităţii economice a unităţilor agricole cooperatiste şi de stat, care şi-a desfăşurat activitatea in unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate in societăţi comerciale, beneficiază cu prioritate de dispoziţiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.

A se vedea

articolul 8 din Decret-lege nr. 43/1990 in data de 05 ianuarie 1998

 

Art. 119. – (1) Monumentele istorice, vestigiile şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la faţa solului sau in subsol sunt sub protecţia legii.

(2) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat şi să permită efectuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.

(3) Proprietarii terenurilor vor fi despăgubiţi pentru daunele suferite şi pentru terenurile preluate in domeniul public, in bani, sau cu teren echivalent, după caz.

 

Art. 120. – Timpul lucrat de foştii cooperatori in cadrul cooperativelor agricole de producţie se consideră vechime in muncă la acordarea pensiei şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale.

 

Art. 121. – Finanţarea activităţii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice şi organizare a teritoriului, precum şi a băncilor de date aferente acestora, la nivel judeţean şi naţional, se va realiza de la buget.

 

Art. 122. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

 

Art. 123. – (1) Prezenta lege intră in vigoare la data publicării ei in Monitorul Oficial al Romaniei*).

(2) Pe data intrării in vigoare a prezentei legi se abrogă:

– Art. 1-36 şi 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată in Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974;

– Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu excepţia art. 8-11.

– Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a instrăinării terenurilor prin acte intre vii, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;

– H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor agricole, publicată in Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;

– Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om in agricultură, in scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, publicat in Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romane nr. 10 din 30 martie 1959;

– orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.

___________

*) A se vedea şi datele de intrare in vigoare a actelor normative modificatoare.

ANEXA Nr. 1

TAXA PROCENTUALĂ datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate in extravilan

——————————————————————————–

Clasa terenului agricol

———————–

1 2 3 4 5

——————————————————————————–

Taxa procentuala care se aplica la preţul de vanzare 400 350 300 250 200

——————————————————————————–

NOTĂ:

Procentul se aplică la valoarea terenului, declarată ca preţ de părţile din contractul de instrăinare.

In situaţia in care terenul nu a făcut obiectul vanzării-cumpărării şi acesta este proprietatea investitorului sau provine din concesionare, donaţie, asociere, taxa se calculează la valoarea de circulaţie a terenului din zona respectivă.

ANEXA Nr. 2

TAXA pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere in alte scopuri decat producţia forestieră şi defrişarea de păduri

——————————————————————————–

Clasa de calitate

———————–

1 2 3 4 5

——————————————————————————–

Taxa procentuala care se aplica la pretul de vanzare 600 550 500 400 300

——————————————————————————–

NOTĂ:

Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul ţel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

NOTĂ:

Reproducem mai jos articolele II-V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost incorporate in textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică, in continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 169/1997.

Menţionăm că trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.

“Art. II. – Dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere in nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data intocmirii lor.”

“Art. III. – (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, următoarele acte emise cu incălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor fizice care nu erau indreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate in domeniul public sau privat al statului, ori in domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, in condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), in localităţile in care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, in condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) şi in cazul in care in localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor indreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate in alta, efectuate cu incălcarea condiţiilor prevăzute de lege, in scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vanzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale – case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea – ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu incălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).

(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun, care au plenitudine de jurisdicţie.

(3) In situaţia in care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 din Codul civil.”

“Art. IV. – (1) Persoanele care nu au depus cereri in termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, in termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.

(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocaţie să solicite şi, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate.”

“Art. V. – Prin lege specială, după intocmirea balanţei fondului funciar, se va reglementa atribuirea in folosinţă sau, după caz, in proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiştilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum şi personalului didactic, in condiţiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.”