Legea Nr. 247/2005 – Privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

Art. 6. – (1) In termen de 180 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi se va constitui, prin Hotărarea Guvernului Romaniei, Fondul “Proprietatea”, organism de plasament colectiv in valori mobiliare, infiinţat sub forma unei societăţi de investiţii financiare, care va funcţiona in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.
(2) Hotărarea Guvernului privind infiinţarea Fondului “Proprietatea” va conţine in mod explicit cadrul juridic aplicabil funcţionării respectivei societăţi comerciale, precum şi actul constitutiv al acesteia.
Art. 7. – Fondul “Proprietatea” va funcţiona sub forma unei societăţi de investiţii, deţinută iniţial in intregime de statul roman, in calitate de acţionar unic, pană la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului către persoanele fizice despăgubite potrivit prezentei legi sau/şi deţinătoare de titluri de despăgubire, după caz.
Art. 8. – Pană la finalizarea procedurilor de despăgubire, Ministerul Finanţelor Publice va reprezenta statul roman ca acţionar al Fondului “Proprietatea” şi va exercita toate drepturile care decurg din această calitate.
Art. 9. – (1) La constituire, capitalul social iniţial al Fondului “Proprietatea” va fi format din următoarele active:
a) acţiunile deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la societăţi comerciale, conform anexei;
b) acţiunile deţinute de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării in Industrie la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
c) acţiunile deţinute de Ministerul Finanţelor Publice la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
d) acţiunile deţinute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
e) acţiunile deţinute de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
f) alte tipuri de active stabilite prin Hotărarea de Guvern de infiinţare a Fondului.
(2) La Fondul “Proprietatea” se vor vira, pe măsura incasării:
a) Sumele rezultate din recuperarea creanţelor Romaniei provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată inainte de 31 Decembrie 1989, reglementate in baza Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea in vederea recuperării creanţelor Romaniei provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată la 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, după deducerea cheltuielilor cuvenite agenţilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, ale căror credite nu au fost preluate la datoria publică in baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluarea de către stat şi băncile comerciale a pierderilor inregistrate in anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante;
b) Sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale şi de plăţi guvernamentale şi aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, reglementate conform Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională in baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale, republicată;
c) Sumele rezultate din vanzarea către investitorul strategic a 4% din acţiunile S.C. B.C.R. S.A.;
d) Sumele rezultate din tranzacţionarea prin bursele din Romania sau străinătate a primelor 3% din acţiunile S.C. RomTelecom S.A.
Art. 10. – Capitalul social al Fondului “Proprietatea” va fi dimensionat, la constituire şi pe parcursul existenţei acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorii estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinand minorităţilor naţionale din Romania, aprobată cu modificări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, a Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 11. – Pană la constituirea Fondului “Proprietatea”, entităţile menţionate la art. 9 au obligaţia de a iniţia procedurile legale necesare pentru iniţierea, derularea şi incheierea de oferte publice secundare de vanzare pentru pachete de acţiuni de minim 5%, emise de societăţile comerciale, prevăzute in anexa care face parte integrantă din prezentul titlu şi care nu fac obiectul unei strategii de privatizare către un investitor strategic, aprobată de Guvernul Romaniei, precum şi pentru admiterea acestora la tranzacţionare pe piaţa operată de Bursa de Valori Bucureşti.
Art. 12. – (1) Pană la desemnarea unei societăţi de administrare, Fondul “Proprietatea” va fi administrat de către Ministerul Finanţelor Publice, potrivit hotărarii de Guvern de infiinţare a fondului.
(2) Pentru desemnarea societăţii de administrare a fondului, Ministerul Finanţelor Publice va organiza, in termen de 4 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi, o licitaţie internaţională. Caietul de sarcini al achiziţiei va fi aprobat prin hotărare de guvern.
(3) Capitalul social iniţial al Fondului “Proprietatea”, va fi impărţit in acţiuni, care vor fi transmise cu titlu gratuit către titularii titlurilor de despăgubire sau după caz, dobanditorilor ulteriori ai acestora, precum şi către persoanele despăgubite prin decizii emise ulterior infiinţării fondului. Acţiunile vor fi distribuite prin conversia titlurilor de despăgubire, respectiv prin compensarea valorii despăgubirii, după un algoritm de calcul stabilit prin ordin al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
(4) In termen de 30 de zile de la constituire, Fondul “Proprietatea” va iniţia procedura legală necesară pentru admiterea acţiunilor acestuia la tranzacţionare pe piaţa operată de Bursa de Valori Bucureşti, astfel incat dobanditorii acestora să poată dispune de acţiuni, prin vanzare, in orice moment, in conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, a legislaţiei aplicabile pieţei de capital şi a reglementărilor emise sau aprobate de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

CAPITOLUL III
Măsuri instituţionale

Art. 13. – (1) Pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie in subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită in continuare Comisia Centrală, care are, in principal, următoarele atribuţii:
a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;
b) ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi.
(2) Comisia Centrală este formată din 7 membri şi are următoarea componenţă:
a) preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
b) doi reprezentanţi ai Cancelariei Primului-Ministru;
c) doi reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului;
d) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice;
e) un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(3) Componenţa nominală a Comisiei Centrale se stabileşte prin decizie a primului-ministru, in termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(4) Lucrările Comisiei Centrale sunt conduse de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale se asigură de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, din subordinea Cancelariei Primului Ministru.
(6) Comisia Centrală are la dispoziţia sa o listă de evaluatori autorizaţi. Condiţiile de inscriere in listă se stabilesc de către Comisia Centrală prin decizie, şi vor fi afişate pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(7) Comisia Centrală, va desemna in mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare.
Art. 14. – (1) Comisia Centrală funcţionează pe baza prevederilor prezentei legi şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. Regulamentul Comisiei Centrale se aprobă prin decizie a primului-ministru, in termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru indeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Centrală emite decizii sub semnătura preşedintelui acesteia. Comisia Centrală va lucra in şedinţă in prezenţa a minim 5 membri şi va decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
(3) Comisia Centrală funcţionează pană la emiterea tuturor titlurilor de plată a despăgubirilor.

CAPITOLUL IV
Măsuri anticorupţie

Art. 15. – in scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat in aplicarea prezentei legi se stabilesc următoarele măsuri:
a) mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea inlocuirii a cel puţin 4 dintre membrii desemnaţi o dată la 2 ani;
b) mandatul preşedintelui este de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului;
c) inlocuirea membrilor Comisiei Centrale şi, după caz, a preşedintelui acesteia se face prin decizie a Primului Ministru, după prezentarea şi aprobarea rapoartelor individuale cu privire la indeplinirea atribuţiilor acestora;
d) membrii Comisiei Centrale beneficiază de indemnizaţie de şedinţă reprezentand 50% din salariul de incadrare sau, după caz, din indemnizaţia lunară; intr-o lună se poate acorda o singură indemnizaţie, indiferent de numărul şedinţelor de lucru;
e) salariaţii care desfăşoară lucrările de secretariat vor beneficia de spor de dificultate care poate fi de pană la 50% din salariul de incadrare; stabilirea acestui spor se face individual de Comisia Centrală la propunerea preşedintelui;
f) limitele minime şi maxime ale pedepselor aplicabile infracţiunilor săvarşite in legătură cu activităţile prevăzute de prezenta lege, se majorează cu jumătate.

CAPITOLUL V
Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor

Art. 16. – (1) Deciziile/dispoziţiile emise de entităţile investite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale investite cu soluţionarea notificărilor şi in care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, insoţite, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi intreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice inscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana indreptăţită şi/sau regăsite in arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonării stabilite de aceasta, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(2) Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată care nu au fost soluţionate in sensul arătat la alin. (1) pană la data intrării in vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, insoţite de deciziile/dispoziţiile emise de entităţile investite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administraţiei publice centrale conţinand propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi de intreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana indreptăţită şi/sau regăsite in arhivele proprii, in termen de 10 zile de la data adoptării deciziilor/dispoziţiilor sau, după caz, a ordinelor.
(3) In termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaţiilor depuse de către titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală şi care nu au fost soluţionate pană la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(4) Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2) in privinţa verificării legalităţii respingerii cererii de restituire in natură.
(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), in care, in mod intemeiat cererea de restituire in natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, in vederea intocmirii raportului de evaluare.
(6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, şi va intocmi raportul de evaluare pe care il va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despăgubirilor in limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
(7) In baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentand titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8) Dispoziţiile alin. (1)-(2) şi (7) se aplică in mod corespunzător şi deciziilor/ordinelor emise in temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 32 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, in care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire.
(9) In cazul prevăzut la alin. (8) titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pană la concurenţa sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse.
Art. 17. – Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despăgubire pot fi individuale, caz in care se referă la o singură persoană despăgubită, sau cumulate, pe şedinţă de lucru, caz in care se referă la mai multe persoane despăgubite, pe bază de listă alfabetică a titularilor de drept.
Art. 18. – După constituirea Fondului “Proprietatea”, deciziile individuale sau colective se vor transmite prin grija Secretariatului Comisiei Centrale, in termen de 10 zile de la emitere, la societatea de administrare a Fondului “Proprietatea” şi la entitatea de depozitare şi inregistrare a acţiunilor Fondului.

CAPITOLUL VI
Căi de atac in justiţie

Art. 19. – Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pot fi atacate cu contestaţie in condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, in contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Contestaţia suspendă exerciţiul dreptului de dispoziţie asupra titlului de despăgubire al titularului. Despre contestaţii se va face menţiune in evidenţele ţinute de entitatea care indeplineşte funcţii de registru şi depozitare pentru Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Art. 20. – (1) Competenţa de soluţionare revine Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel in a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul domiciliază in străinătate, cererea se adresează instanţei reşedinţei sale din ţară sau, după caz, la instanţa domiciliului reprezentantului acestuia din Romania, iar dacă nu are nici reşedinţă in Romania şi nici reprezentant cu domiciliul in Romania, cererea se adresează Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(2) Hotărarea pronunţată de prima instanţă poate fi atacată cu recurs. Recursul suspendă executarea.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 21. – (1) Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabileşte că imobilul pentru care s-a stabilit plata de despăgubiri este restituibil in natură, prin decizie motivată va proceda la restituirea acestuia.
(2) Decizia de restituire in natură astfel emisă urmează regimul juridic prevăzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată.
Art. 22. – (1) In cazul in care statul şi persoanele indreptăţite au obligaţii reciproce de plată şi, respectiv, restituire, a unor despăgubiri rezultate din aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute in proprietatea statului, cu modificările ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despăgubiri şi, respectiv, a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, la cererea persoanei indreptăţite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se va dispune compensarea acestora.
(2) In cazul prevăzut la alin. (1), cele două obligaţii reciproce de plată se vor compensa pană la concurenţa celei mai mici dintre ele.
(3) Pentru a dispune măsura compensării, vor fi avute in vedere, referatul aprobat de conducătorul entităţii investite cu soluţionarea notificării, prin care se constată ca posibilă restituirea in natură a imobilului şi decizia/dispoziţia emisă de entitatea investită cu soluţionarea notificării, a cererii de retrocedare sau, după caz, ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale sau locale investite cu soluţionarea notificărilor, prin care s-au acordat sau, după caz, propus despăgubiri.
(4) Asupra măsurii compensării, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide numai după ce a fost urmată procedura prevăzută la art. 16 alin. (3)-(6), pe baza raportului intocmit de evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată care va conţine cuantumul despăgubirilor in limita cărora vor fi acordate titlurile de plată. Suma reprezentand despăgubirea incasată va fi actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei in vigoare, sau după caz, prin aplicarea indicelui de inflaţie, pentru situaţiile generate de aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute in proprietatea statului, cu modificările ulterioare.
(5) In situaţia de la alin. (4), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pană la concurenţa sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor, după deducerea sumei reprezentand despăgubirea incasată, actualizată, stabilite potrivit alin. (4).
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(3) şi alin. (5), se aplică in mod corespunzător şi in cazul in care se invocă o creanţă constatată printr-o decizie/ordin emise in temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 republicată, in care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire.
(7) In cazul prevăzut la alin. (6) titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pană la concurenţa sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, după deducerea sumei reprezentand despăgubirea incasată, actualizată potrivit alin. (4).
(8) In cazul in care suma reprezentand despăgubirea incasată, actualizată, este mai mare decat despăgubirea stabilită potrivit alin. (4) sau, după caz, cea consemnată/propusă in decizia/ordinul emise in temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, după dispunerea compensării, se va inştiinţa entitatea investită cu soluţionarea notificării avand ca obiect restituirea in natură a imobilului, despre suma rămasă de restituit de către persoana indreptăţită.
Art. 23. – (1) In cazul in care, in decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori după caz propunerea motivată a entităţii investite cu soluţionarea notificării, de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane şi cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă individual potrivit cotei corespunzătoare.
(2) In cazul in care, in decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entităţii investite cu soluţionarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii, sunt individualizate mai multe persoane fără a se fi stabilit cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă pe numele tuturor beneficiarilor.
(3) In cazul in care persoanele individualizate in decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entităţii investite cu soluţionarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii prezintă un act autentic de partaj voluntar sau, după caz, o hotărare judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-au stabilit cotele cuvenite fiecăruia, titlul de despăgubire se acordă individual, potrivit cotei convenite ori stabilite.
Art. 24. – (1) In termen de 60 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, procesele-verbale incheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire vor fi reanalizate şi, in situaţia in care potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, restituirea in natură nu este posibilă dar se constată că notificanţii sunt indreptăţiţi la acordarea de despăgubiri, dosarul intocmit va fi inaintat Secretariatului Comisiei Centrale, insoţit de situaţia juridică actuală a imobilului şi de ordinul conţinand propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor.
(2) Prevederile art. 16 alin. (2) se aplică in mod corespunzător.
Art. 25. – (1) In termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, notificările inregistrate la prefecturi şi pentru care nu au fost incheiate procese-verbale se vor inainta entităţilor investite potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată cu soluţionarea acestora.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică in mod corespunzător şi in situaţiile in care, in urma reanalizării proceselor-verbale incheiate de prefecturi prin care sunt consemnate sume care urmează a se acorda ca despăgubire se constată că potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, restituirea in natură este posibilă, ori notificanţii nu sunt indreptăţiţi la acordarea de despăgubiri.
Art. 26. – (1) La data intrării in vigoare a prezentei legi, orice ofertă de capital disponibil emisă in temeiul Hotărarii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră inchisă.
(2) După inchiderea ofertei, entitatea implicată in privatizare, emitentă a ofertei prevăzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverinţă/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societăţii comerciale.
(3) In termen de 10 zile de la data atribuirii/alocării acţiunilor, entitatea implicată in privatizare, emitentă a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor in baza cărora au fost acordate/alocate acţiunile, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora.
(4) Dispoziţiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile in mod corespunzător pentru orice altă ofertă de capital disponibil, inchisă inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi. In acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
Art. 27. – (1) Nu fac obiectul prezentei legi acţiunile acordate/alocate in cadrul unei oferte de capital disponibil emisă in temeiul Hotărarii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) In situaţia in care, in urma ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acţiuni intr-un cuantum inferior celor prevăzute in deciziile/dispoziţiile emise de entităţile investite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale investite cu soluţionarea notificărilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va proceda la emiterea titlului de despăgubire, după parcurgerea procedurii prevăzute de prezenta lege, pentru diferenţa pană la concurenţa sumelor stabilite de evaluatori sau societăţile de evaluare desemnate.
Art. 28. – (1) In termen de 10 zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor in baza cărora au fost emise, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora.
(2) Dacă titlul de valoare nominală a fost emis pe numele reprezentanţilor persoanelor indreptăţite inscrise in decizia/dispoziţia de restituire in echivalent, se va face această menţiune.
Art. 29. – (1) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice in temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, pană la data intrării in vigoare a prezentei legi şi nevalorificate in cadrul unei oferte de capital disponibil emisă in temeiul Hotărarii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, in titlu de despăgubire.
(2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice in temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, pană la data intrării in vigoare a prezentei legi, valorificate in cadrul unei oferte de capital disponibil emisă in temeiul Hotărarii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi.
(3) In situaţia in care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice in temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, pană la data intrării in vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parţial in cadrul unei oferte de capital disponibil emisă in temeiul Hotărarii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora in titlu de plata a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate.
(4) In cazurile prevăzute la alin. (1) şi (3), Comisia Specială pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor indreptăţite, la care vor fi anexate, in original, titlurile de valoare nominală nevalorificate.
(5) Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia.
Art. 30. – Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de despăgubire au regim de arhivare permanent şi se depun la incetarea activităţii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la Cancelaria Primului Ministru.
Art. 31. – In termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Guvernul va emite norme metodologice de aplicarea legii, la propunerea Cancelariei Primului-Ministru şi a Ministerului Finanţelor Publice.
Art. 32. – (1) Comisia Centrală are sigiliu propriu şi işi va desfăşura activitatea la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(2) Fondurile necesare funcţionării Comisiei Centrale şi a secretariatului acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului Ministru.
(3) Onorariile evaluatorilor sau a societăţilor de evaluare se vor achita din bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale.
Art. 33. – La data intrării in vigoare a prezentului titlu se abrogă art. 30, şi art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, şi art. 3 al Titlului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004.

ANEXĂ

Descrierea activelor ce vor fi transferate la Fondul “Proprietatea”

1. De la Ministerul Economiei şi Comerţului şi OPSPI se vor transfera următoarele participării:
1.1. – 15% din CN Transelectrica Bucureşti S.A.
1.2. – 15% din SNTGN Transgaz S.A.
1.3. – 10% din S.C. Petrom S.A.
1.4. – 15% din SNGN Romgaz S.A.
1.5. – 12% din S.C. DGN Distrigaz Sud S.A.
1.6. – 12% din S.C. DGN Distrigaz Nord S.A.
1.7. – 20% din S.C. Hidroelectrica S.A.
1.8. – 20% din SN Nuclearelectrica S.A.
1.9. – 12% din S.C. Electrica Moldova S.A.
1.10. – 12% din S.C. Electrica Oltenia S.A.
1.11. – 12% din S.C. Electrica Dobrogea S.A.
1.12. – 12% din S.C. Electrica Muntenia Nord S.A.
1.13. – 12% din S.C. Electrica Muntenia Sud S.A.
1.14. – 12% din S.C. Electrica Banat S.A.
1.15. – 12% din S.C. Electrica Transilvania Nord S.A.
1.16. – 12% din S.C. Electrica Transilvania Sud S.A.
1.17. – 15% din S.C. Complexul Energetic Turceni S.A.
1.18. – 15% din S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.
1.19. – 15% din S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.
1.20. – 10% din S.C. Oil Terminal S.A.
1.21. – 10% din S.C. Conpet S.A.
1.22. – 100% din creanţa deţinută de statul roman la Krivoirog
2. De la Ministerul Finanţelor Publice se vor transfera următoarele:
2.1. – 20% din Compania Naţională Loteria Romană S.A.
2.2. – 20% din Compania Naţională Imprimeria Naţională S.A.
2.3. – 9,9% din S.C. CEC S.A.
2.4. – sumele obţinute din valorificarea creanţelor externe deţinute de statul roman asupra următoarelor ţări: Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricană, Congo, Nigeria, Somalia, Tanzania, Irak, Republica Democrată Congo, Republica Democrată Coreeană, Cuba, Republica Mongolia şi Sudan
3. De la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei se vor transfera următoarele participaţii:
3.1. – 20% din S.C. Romtelecom S.A.
3.2. – 25% din Compania Naţională Poşta Romană S.A.
4. De la Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului se vor transfera următoarele participaţii:
4.1. – 20% din Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” S.A.
4.2. – 20% din Societatea de Administrare Active Feroviare “SAAF” S.A.
4.3. – 20% din Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” S.A.
4.4. – 20% din Compania Naţională “Aeroportul Internaţional Henri Coandă” S.A.
4.5. – 20% din Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu” S.A.
4.6. – 20% din Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Constanţa” S.A.
4.7. – 20% din Societatea Naţională “Aeroportul Internaţional Timişoara – Traian Vuia” S.A.
4.8. – 20% din Compania Naţională “Administraţia Canalelor Navigabile” S.A. Constanţa
4.9. – 20% din Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. Galaţi
4.10. – 20% din Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” S.A. Giurgiu
5. De la Agenţia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera următoarele participaţii:
5.1. – 37,808% din S.C. Electroconstrucţia Elco Piteşti S.A.
5.2. – 70% din S.C. Bemo Beiuş S.A.
5.3. – 18,249% din S.C. Diverprest Oradea S.A.
5.4. – 1,682% din S.C. Fabrica de Scule Raşnov S.A.
5.5. – 10,947% din S.C. Mecon Braşov S.A.
5.6. – 79,052% din S.C. Nitrosere Făgăraş S.A.
5.7. – 79,052% din S.C. Pensiunea Păstrăvărie Floarea Reginei (Edelweiss Hotel) S.A.
5.8. – 70% din S.C. Carom Asigurări Bucureşti S.A.
5.9. – 17,365% din S.C. Centrofarm Bucureşti S.A.
5.10. – 12,124% din S.C. FECNE Bucureşti S.A.
5.11. – 9,769% din S.C. Gerovital Cosmetics Bucureşti S.A.
5.12. – 6,519% din S.C. Laromet Bucureşti S.A.
5.13. – 68,322% din S.C. Prestări Servicii Bucureşti S.A.
5.14. – 78,972% din S.C. Primcom Bucureşti S.A.
5.15. – 70% din S.C. Procas Bucureşti S.A.
5.16. – 15,172% din S.C. Romatel Bucureşti S.A.
5.17. – 35,449% din S.C. Romconsuc Bucureşti S.A.
5.18. – 100% din S.C. Societatea de Strategie pentru Piaţa de Gros S.A.
5.19. – 20% din Societatea Naţională de Petrol şi Gaze Petrogaz Bucureşti S.A.
5.20. – 42,795% din S.C. Telerom Proiect Bucureşti S.A.
5.21. – 30,652% din S.C. Tricodava Bucureşti S.A.
5.22. – 20% din S.C. World Trade Center CCIB Bucureşti S.A.
5.23. – 33,000% din S.C. Bat Service Buzău S.A.
5.24. – 48,035% din S.C. Cerealcom Buzău S.A
5.25. – 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A.
5.26. – 45,374% din S.C. Autopilotaj (şcoala de şoferi amatori) Reşiţa S.A.
5.27. – 5,963% din S.C. Bega Minerale Industriale (expl. min. Aghireş) Aghireşu S.A.
5.28. – 11,364% din S.C. Comcereal Cluj-Napoca S.A.
5.29. – 4,330% din S.C. Electroconstrucţia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30. – 39,999% din S.C. Turdapan Turda S.A.
5.31. – 8,194% din S.C. Big Trade Constanţa S.A.
5.32. – 54,545% din S.C. Conex Cordial Constanţa S.A.
5.33. – 6,632% din S.C. Coral Mod Mangalia S.A.
5.34. – 7,108% din S.C. Restaurant Cherhana Constanţa S.A.
5.35. – 2,684% din S.C. Şantierul Naval Constanţa S.A.
5.36. – 46,914% din S.C. Vitacom Sf. Gheorghe S.A.
5.37. – 4,755% din S.C. Mechel Targovişte S.A.
5.38. – 21,599% din S.C. Mechim Titu S.A.
5.39. – 6,144% din S.C. Oţelinox Targovişte S.A.
5.40. – 67,700% din S.C. Multiprestservice Craiova S.A.
5.41. – 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A.
5.42. – 5,560% din S.C. Semrom Oltenia Craiova S.A.
5.43. – 37,675% din S.C. Alcom Galaţi S.A.
5.44. – 5,144% din S.C. Cerealcom Giurgiu – Giurgiu S.A.
5.45. – 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
5.46. – 6,153% din S.C. Comixt Miercurea Ciuc S.A.
5.47. – 59,998% din S.C. Astoria Deva S.A.
5.48. – 95,148% din S.C. Comtom Tomeşti S.A.
5.49. – 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iaşi S.A.
5.50. – 21,568% din S.C. Fortus Iaşi S.A.
5.51. – 30,429% din S.C. Frigocarne Iaşi S.A.
5.52. – 9,850% din S.C. Danubiana Popeşti Leordeni S.A.
5.53. – 3% din S.C. Petrom Aviation Bucureşti S.A.
5.54. – 12,324% din S.C. Studiourile Media Pro Buftea S.A.
5.55. – 37,389% din S.C. A Con Baia Mare S.A.
5.56. – 39,599% din S.C. Comar Baia Mare S.A.
5.57. – 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A.
5.58. – 40,617% din S.C. Forsev Drobeta Turnu-Severin S.A.
5.59. – 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura-Văii Drobeta Turnu-Severin S.A.
5.60. – 38,869% din S.C. Severnav Drobeta Turnu-Severin S.A.
5.61. – 7,691% din S.C. Azomureş Targu Mureş S.A.
5.62. – 7,967% din S.C. Carbid-fox Tarnăveni S.A.
5.63. – 69,949% din S.C. Comsig Sighişoara S.A.
5.64. – 8,744% din S.C. Grand Targu Mureş S.A.
5.65. – 17,489% din S.C. Salubriserv Targu Mureş S.A.
5.66. – 7,176% din S.C. Zamur Targu Mureş S.A.
5.67. – 15,996% din S.C. Commetex Piatra Neamţ S.A.
5.68. – 18,171% din S.C. Alro Slatina S.A.
5.69. – 7,559% din S.C. Chimtex Balş S.A.
5.70. – 1,690% din S.C. Ciocirlia Ploieşti S.A.
5.71. – 15,429% din S.C. Palace Sinaia S.A.
5.72. – 2,586% din S.C. Petrotel Lukoil Ploieşti S.A.
5.73. – 5,106% din S.C. Elcond Zalău S.A.
5.74. – 20,029% din S.C. Antrepriza Construcţii Barbu Satu Mare S.A.
5.75. – 22,521% din S.C. Bentoflux Satu Mare S.A
5.76. – 42,611% din S.C. Mioriţa Satu Mare S.A.
5.77. – 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A.
5.78. – 39,999% din S.C. Transilvania – Corn S.A.
5.79. – 7,622% din S.C. Cetatea Suceava S.A.
5.80. – 71,896% din S.C. Alcom Timişoara S.A.
5.81. – 2,804% din S.C. Bega Pam Timişoara S.A.
5.82. – 15,620% din S.C. Remat Timiş Timişoara S.A.
5.83. – 5,131% din S.C. Piese-auto Tulcea S.A.

TITLUL VIII
Modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

Art. I. – Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 67, se introduce articolul 671 cu următorul cuprins:
“Art. 671. – Impozitul pe venituri din investiţii nu se aplică pentru prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul “Proprietatea”, realizate de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost emise aceste acţiuni in condiţiile legii privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv sau, după caz, moştenitorii legali sau testamentari ai acestora.”
2. La articolul 250 alineatul (1), după punctul 11 se introduc trei puncte noi, punctele 12, 13 şi 14, cu următorul cuprins:
“12. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
14. clădirile restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinand minorităţilor naţionale din Romania, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”
3. La articolul 250, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
“(21) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 12-14 se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public.”
4. La articolul 257, după litera n) se introduc trei noi litere, literele o), p) şi r), cu următorul cuprins:
“o) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;
p) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;
r) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public.”
5. La articolul 258, alineatul (6) se modifică.
6. La articolul 258, după alineatul (6) se introduc două alineate noi, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:
“(7) Inregistrarea in registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se fac numai pe bază de documente, potrivit normele metodologice prevăzute la art. 293, sub sancţiunea nulităţii.
(8) Inscrierea datelor in registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, precum şi a titularului dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza declaraţiei făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, in lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, se poate face numai dacă se prezintă şi lucrarea tehnică de cadastru inregistrată la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară ori act incheiat in formă autentică.”
7. La articolul 295, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 295. – (1) Impozitele şi taxele locale precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autorităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia veniturilor realizate in condiţiile art. 258 alin. (6) care constituie venit la bugetul de stat.”
Art. II. – Modificările prevăzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intră in vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

TITLUL IX
Modificarea Codului Penal

Articol unic. – Codul penal al Romaniei, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 44, alineatul 21 va avea următorul cuprins:
“Se prezumă că este in legitimă apărare, şi acela care săvarşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinţă, incăpere, dependinţă sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.”
2. La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 şi 4 vor avea următorul cuprins:
“Ocuparea, in intregime sau in parte, fără drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, fără consimţămantul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită in condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută in alin. 1 se săvarşeşte prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută in alin. 2 se săvarşeşte de două sau mai multe persoane impreună, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
Impăcarea părţilor inlătură răspunderea penală.”

TITLUL X
Circulaţia juridică a terenurilor

Art. 1. – Terenurile proprietate privată, indiferent de destinaţia şi titularul lor, sunt şi răman in circuitul civil. Ele pot fi instrăinate şi dobandite liber prin oricare din modurile prevăzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 2. – (1) Terenurile cu sau fără construcţii, situate in intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de intinderea lor, pot fi instrăinate şi dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2) In cazul in care prin acte juridice intre vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcţie, indiferent de destinaţia sau intinderea acestora, dispoziţiile alin. (1) se aplică in mod corespunzător.
Art. 3. – Cetăţenii străini şi apatrizii precum şi persoanele juridice străine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in condiţiile prevăzute de legea specială.
Art. 4. – Cu excepţia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenţa unui litigiu privitor la un teren cu sau fără construcţii nu impiedică instrăinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanţă, după caz.
Art. 5. – (1) Instrăinările realizate sub orice formă, in temeiul prezentei legi, nu validează titlurile de proprietate ale instrăinătorilor şi dobanditorilor, dacă acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a incălcării dispoziţiilor legale in vigoare la data incheierii lor.
(2) In situaţia in care după incheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să incheie contractul, partea care şi-a indeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărare care să ţină loc de contract.
Art. 6. – Instrăinările efectuate in scopul comasării parcelelor şi loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care să cuprindă suprafeţe continue, indiferent de destinaţia lor, precum şi instrăinările efectuate de către persoanele indreptăţite să obţină renta viageră agricolă, pot fi efectuate şi pe baza schiţelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicării legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar.
Art. 7. – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile dreptului comun.
Art. 8. – Pe data intrării in vigoare a prezentei legi se abrogă art. 9 din Legea arendării nr. 16/1994, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 66/2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

TITLUL XI
Renta viageră agricolă

CAPITOLUL I
Definiţie şi caracteristici

Art. 1. – Prezenta lege instituie renta viageră agricolă in scopul concentrării suprafeţelor agricole in exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii Romaniei şi compatibilizării acesteia cu agricultura din ţările membre ale Uniunii Europene.
Art. 2. – Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care instrăinează sau arendează terenurile aflate in proprietatea sa, avand siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
Art. 3. – Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul in lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol instrăinat şi echivalentul in lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Art. 4. – Plata in lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului in care plata trebuie efectuată.
Art. 5. – Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa instrăinată sau arendată.
Art. 6. – Renta viageră agricolă se plăteşte intr-o singură rată anuală in primul trimestru al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.
Art. 7. – Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi incetează la data decesului rentierului agricol. In cazul arendării, renta viageră agricolă incetează in termen de 30 de zile de la data incetării contractului de arendă, dacă in acest interval rentierul agricol nu face dovada incheierii unui nou contract de arendă.
Art. 8. – După decesul rentierului, moştenitorii vor incasa ultima rată scadentă la data decesului, in cel mult 3 luni după deces pe baza certificatului de moştenitor şi al carnetului de rentier agricol.

CAPITOLUL II
Rentierul agricol

Art. 9. – Rentierul agricol este persoana fizică in varstă de peste 62 de ani care deţine in proprietate pană la 10 hectare de teren agricol şi care instrăinează prin acte intre vii sau arendează terenuri agricole după intrarea in vigoare a prezentului titlu, primind de la Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol.
Art. 10. – Pentru a deveni rentier pot fi instrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au făcut obiectul altei instrăinări prin acte intre vii.
Art. 11. – Dovada instrăinării se face prin actul de instrăinare, incheiat in formă autentică, iar dovada arendării se face prin contractul de arendă intocmit cu respectarea Legii arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 12. – Proprietarii căsătoriţi pot deveni rentieri agricoli şi prin instrăinarea şi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacă cel puţin unul dintre ei are varsta de 62 de ani. In acest caz, carnetul de rentier agricol se eliberează pe numele soţului care intruneşte condiţiile prevăzute la art. 9.
Art. 13. – Rentierul agricol poate rămane proprietar pe o suprafaţă de teren agricol de pană la 0,5 hectare pentru folosinţa personală.

CAPITOLUL III
Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă

Art. 14. – (1) Se infiinţează Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă ca direcţie in cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
(2) Oficiul conduce, organizează şi coordonează activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul titlu.
Art. 15. – (1) In fiecare judeţ se organizează birouri ale Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă.
(2) Birourile ţin evidenţa rentierilor agricoli din judeţul respectiv, eliberand carnetul de rentier agricol.
Art. 16. – Atribuţiile, regulamentul de organizare şi funcţionare ale Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă şi ale birourilor judeţene se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 17. – (1) Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) Plata rentei viagere agricole se efectuează prin birourile judeţene de rentă viageră agricolă pe baza carnetului de rentier agricol.
Art. 18. – In termen de 60 de zile de la data intrării in vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrului finanţelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia.

TITLUL XII
Modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a
publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare

Art. I. – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 1. – (1) Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul ţării.”
2. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Prin imobil, in sensul prezentei legi, se inţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinand aceluiaşi proprietar.”
3. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:
“(4) Prin parcelă se inţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă.
(5) Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate inscrierea in registrul de publicitate imobiliară.”
4. La articolul 2, litera b) se abrogă.
5. La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) identificarea, descrierea şi inregistrarea in documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c) identificarea şi inregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de imobile, in vederea inscrierii in cartea funciară cu caracter definitiv;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.”
6. La articolul 3, alineatele (2) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) La nivelul fiecărui judeţ şi in municipiul Bucureşti se infiinţează oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite in continuare oficii teritoriale, ca unităţi cu personalitate juridică in subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară.
(7) Directorul general indeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, şi reprezintă Agenţia Naţională pe plan intern şi internaţional.”
7. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
“(21) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, se infiinţează birouri de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite in continuare birouri teritoriale, in subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numărul precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unităţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.”
8. La articolul 5, literele a1), b), c), d), e), f), j) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a1) controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetecţie la nivelul intregii ţări;
b) elaborează regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor ştiinţifice şi tehnice in domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicităţii imobiliare;
c) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul Romaniei, in condiţiile legii speciale care reglementează infiinţarea uniunii profesionale a acestora;
d) organizează şi administrează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de date a sistemului de cadastru general;
e) asigură, in condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea in stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
f) avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public;
j) participă la organizarea şi coordonarea măsurătorilor in vederea aplicării legilor funciare;
k) avizează tehnic expertizele efectuate de către experţii judiciari in specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial in baza unui regulament comun, elaborat de Agenţia Naţională şi Ministerul Justiţiei;”
9. La articolul 5, după litera e) se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:
“e1) asigură executarea şi actualizarea hărţilor oficiale;”
10. La articolul 5, după litera n) se introduce o nouă literă, litera n1), cu următorul cuprins:
“n1) asigură formarea şi specializarea personalului de specialitate in publicitate imobiliară prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărare de Guvern, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.”
11. La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Recepţia lucrărilor, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate in condiţiile art. 5 lit. c), se realizează de către Agenţia Naţională, sau de oficiile teritoriale, după caz.
(3) In cadrul oficiilor teritoriale funcţionează baza de date a cadastrului.”
12. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. – In scopul accelerării judecării plangerilor, contestaţiilor şi a altor litigii apărute in urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 16/1997, cu modificările şi completările ulterioare, numite in continuare procese funciare, procedura in faţa instanţelor judecătoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedură civilă.
Art. 2. – (1) Judecarea proceselor funciare se face de urgenţă şi cu precădere, inclusiv in perioada vacanţelor judecătoreşti. Termenele de judecată acordate de instanţă nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului cand părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2) In cadrul instanţelor judecătoreşti procesele funciare se vor soluţiona de către complete specializate.
Art. 3. – (1) Cu excepţia citării părţii pentru primul termen de judecată sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum şi a comunicării hotărarilor judecătoreşti prin care se soluţionează procesul in curs, oricare dintre părţi poate indeplini, prin intermediul executorului judecătoresc, procedura de citare sau de comunicare a cererilor ori inscrisurilor către cealaltă parte.
(2) In acest caz, partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, să ceară amanarea judecării cauzei pentru pregătirea apărării sau pentru a lua la cunoştinţă de cererile ori inscrisurile comunicate, dacă dovada citării ori a comunicării făcute cu cel puţin 5 zile inainte de termenul de judecată este depusă la acel termen.
Art. 4. – (1) Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate următoarele reguli:
a) expertiza tehnică nu va fi incuviinţată decat dacă partea solicitantă depune in şedinţa publică respectivă obiectivele de expertiză solicitate;
b) proba cu martori nu va fi incuviinţată decat dacă partea depune la termenul la care admiterea probei urmează a fi pusă in discuţie numele şi adresa complete ale martorilor propuşi;
c) proba cu interogatoriu nu va fi incuviinţată decat dacă partea care propune această probă pune la dispoziţie la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista intrebărilor la care trebuie să răspundă cealaltă parte.
(2) Martorii nu vor fi citaţi in vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind in sarcina părţii care i-a propus.
(3) Raportul de expertiză tehnică va putea fi comunicat de către expert, concomitent cu depunerea la instanţă, şi direct părţilor in proces, cu respectarea termenelor procedurale.
(4) Nedepunerea raportului de expertiză, din culpa expertului tehnic, cu mai puţin de 7 zile inainte de termenul de judecată acordat in acest scop, atrage obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, chiar dacă instanţa nu i-a pus in vedere anterior posibilitatea aplicării unei asemenea sancţiuni. In situaţia in care expertul dovedeşte că nedepunerea expertizei la termen nu se datorează culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata amenzii, cu condiţia depunerii raportului la termenul de judecată stabilit. Dacă intarzierea depăşeşte termenul fixat de instanţă, expertul va putea fi obligat şi la plata unei amenzi cominatorii către stat de cel puţin 100.000 lei/zi de intarziere, incepand cu ziua următoare termenului de judecată.
(5) Expertizele extrajudiciare prezentate de către părţi in cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de către experţi autorizaţi de către Ministerul Justiţiei.
Art. 5. – (1) Hotărarile pronunţate de instanţele judecătoreşti in procesele funciare in primă instanţă sunt supuse numai recursului. Hotărarile definitive şi irevocabile susceptibile de inscriere in cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanţa de judecată birourilor de carte funciară.
(2) Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedură civilă, motivarea hotărarilor pronunţate in cadrul proceselor funciare trebuie făcută in maxim 7 zile de la pronunţare.
(3) Punerea in executare a hotărarilor judecătoreşti pronunţate in procesele funciare este scutită de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar. Creditorul va achita pană la 20% din cheltuielile de executare silită, inclusiv onorariul executorului judecătoresc, urmand ca diferenţa să fie obţinută de executorul judecătoresc direct de la debitor, o dată cu avansul achitat.

TITLUL XIV
Dispoziţii tranzitorii

Articol unic. – Pană la data aprobării actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinand minorităţilor naţionale din Romania, aprobată cu completări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, răman aplicabile, in măsura in care nu contravin prevederilor prezentei legi.

TITLUL XV
Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii

Art. I. – Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 1. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune in activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund in faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată in exercitarea mandatului.”
2. Articolul 3 se abrogă.
3. La articolul 4, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) 9 judecători şi 5 procurori, aleşi in adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului, una pentru judecători şi una pentru procurori;
c) Preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.”
4. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 5. – Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 2 judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) 3 judecători de la curţile de apel;
c) 2 judecători de la tribunale;
d) 2 judecători de la judecătorii.”
5. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 6. – Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 1 procuror de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe langă curţile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe langă tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langă judecătorii.”
6. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 7. – (1) Judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi in adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
7. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 8. – (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele Romaniei.
(2) Judecătorii şi procurorii işi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii in faţa colectivelor de judecători şi procurori. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
(3) Perioada in care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe langă acestea, insoţite de:
a) curriculum vitae;
b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de susţinere a candidaturii;
c) o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;
d) o declaraţie autentică, pe proprie răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
e) o declaraţie de interese actualizată.
(5) Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6) Colegiile de conducere ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe langă acestea verifică indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile.”
8. La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Procurorii de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, in adunarea generală comună a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. In cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut majoritate de voturi in adunările generale.
(4) In cazul in care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi in turul doi al alegerilor.”
9. La articolul 10, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 10. – (1) Colegiul de conducere al fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe langă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.
(2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel, insoţite de documentele prevăzute la art. 8 alin. (4).”
10. La articolul 11, alineatele (3), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi in adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică in mod corespunzător.
(4) Judecătorii militari şi procurorii militari işi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe langă Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică in mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe langă acestea desemnează cate un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).
(6) Listele prevăzute la alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
11. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 12. – (1) Listele judecătorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 zile inainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:
a) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel;
b) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la parchetele de pe langă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe langă curţile de apel;
c) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la parchetele de pe langă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe langă tribunale şi tribunale specializate;
e) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;
f) lista cuprinzand cei 16 candidaţi de la parchetele de pe langă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe langă judecătorii.
(2) Listele prevăzute la alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor.”
12. La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art 13. – (1) Listele prevăzute la art. 12 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, insoţite de buletine de vot.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.”
13. La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Judecătorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe langă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, in adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe langă acestea.
(3) Judecătorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe langă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, in adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe langă acestea.
(4) Judecătorii de la judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe langă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, in adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe langă acestea.”
14. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) In procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul işi desfăşoară activitatea.”
15. La articolul 15, se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
“(4) In cazul in care au fost votate mai puţine persoane decat cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.
(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decat la instanţe sau parchete.”
16. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 16. – (1) Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, impreună cu doi judecători sau procurori desemnaţi inaintea votului de adunările generale:
a) asigură numărarea voturilor;
b) intocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi il transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzand candidaţii inscrişi in ordinea descrescătoare a voturilor obţinute in adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2)-(4).
(2) Pentru indeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.”
17. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
c) 2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
e) 2 procurori de la parchetele de pe langă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
f) 1 procuror de la parchetele de pe langă judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.”
18. La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 18. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.
(2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 15 zile de la data alegerilor.
(3) Contestaţiile se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.”
19. La articolul 18, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) In vederea formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.”
20. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Inainte de transmiterea listei către biroul permanent, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.”
21. La articolul 20, alineatele (1)-(3), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 20. – (1) In vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent al Senatului cate un candidat.
(2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societăţii civile, care indeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt specialişti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani in activitatea juridică;
b) se bucură de inaltă reputaţie profesională şi morală;
c) nu au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal, care influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
d) nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au indeplinit in ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.
(3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul Permanent al Senatului, intre a 90-a zi şi a 60-a zi inainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, insoţite de hotărarea judecătorească sau, după caz, actul normativ de infiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.
(5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 8 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.
(6) Lista candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afişează pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.”
22. La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Dispoziţiile art. 19 alin. (11) se aplică in mod corespunzător.”
23. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) In şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.”
24. La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) In termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.”
25. La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă.”
26. La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii işi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor in complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărite penală de către procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii işi reiau activitatea de judecător sau procuror.”
27. La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins:
“(3) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi in funcţie la data intrării in vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă pană la terminarea mandatului. Opţiunea se exprimă in scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(4) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărarii Senatului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data intrării in vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă in condiţiile alin. (2).
(5) Perioada in care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime in aceste funcţii.”
28. La articolul 25, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 25. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit.
(6) In caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de cel mult o lună de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte.”
29. La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abrogă.
30. La articolul 27, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează hotărarile şi celelalte acte emise de aceasta.”
31. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 28. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii se intruneşte in plen şi in secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.
(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară in prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară in prezenţa majorităţii membrilor acestora.
(3) Hotărarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărarile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.”
32. La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 29. – (1) Preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, Procurorul General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.
(2) Preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, in situaţiile in care secţiile indeplinesc rolul de instanţă de judecată in domeniul răspunderii disciplinare.”
33. La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările Plenului şi ale secţiilor, exprimand, atunci cand consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.”
34. La articolul 30, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Hotărarile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen şi in secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează.”
35. La articolul 30, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (31)-(35), cu următorul cuprins:
“(31) Hotărarile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează in cel mult 20 de zile şi se comunică de indată.
(32) Hotărarile prevăzute la alin. (31) se publică in Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii in termen de 10 zile de la redactare.
(33) Hotărarile prevăzute la alin. (31) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, in termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(34) Recursul suspendă executarea hotărarii Consiliului Superior al Magistraturii.
(35) Hotărarea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (33) este irevocabilă.”
36. La articolul 30, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Ordinea de zi se publică cu 3 zile inainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărarile Consiliului Superior al Magistraturii se publică in Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.”
37. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 31. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii impotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.
(2) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională ii sunt afectate in orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională in desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare.”
38. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 34. – Consiliul Superior al Magistraturii intocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.”
39. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 36. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
a) propune Preşedintelui Romaniei numirea in funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
b) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c) dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor;
d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;
e) propune Preşedintelui Romaniei conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, in condiţiile legii;
f) indeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.”
40. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 37. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea in magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:
a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă regulamente, in cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege;

Art. I. – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 2. – (1) Justiţia se infăptuieşte in numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”
2. La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:
“d1) instanţe militare;”
3. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 8. – Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă in condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care Romania este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.”
4. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori impotriva hotărarilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date in materie disciplinară.”
5. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu următorul cuprins:
“Art. 101. – Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor in care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.”
6. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:
“Art. 111. – (1) Şedinţele de judecată se inregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemnează prin stenografiere. Inregistrările sau stenogramele se transcriu de indată.
(2) Grefierul sau specialistul in stenografie consemnează toate afirmaţiile, intrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.
(3) La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii inregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.”
7. La articolul 12, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(6) Dezbaterile purtate de părţi in limba maternă se inregistrează, consemnandu-se in limba romană. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată pană la incheierea dezbaterilor din acel dosar consemnandu-se in incheierea de şedinţă.”
8. La articolului 26, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cand se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.”
9. La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării in funcţia de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;”
10. La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abrogă.
11. La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializaţi, in funcţie de natura cauzei.”
12. La articolul 33, alineatul (2) se abrogă.
13. La articolul 33, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) In cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, in raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.”
14. La articolul 34, alineatul (2) se abrogă.
15. La articolul 34, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) In cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, in raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.”
16. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 35. – (1) In domeniile prevăzute de art. 34 alin. (4) se pot infiinţa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul in municipiul reşedinţă de judeţ.
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului in domeniile in care se infiinţează.”
17. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 37. – (1) In raport cu natura şi numărul cauzelor, in cadrul judecătoriilor se pot infiinţa secţii sau complete specializate.
(2) In cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.”
18. După articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 371, cu următorul cuprins:
“Art. 371. – (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atat infracţiunile săvarşite de minori, cat şi infracţiunile săvarşite asupra minorilor.
(2) Cand in aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică in mod corespunzător.”
19. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 38. – (1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se infiinţează la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, in raport cu volumul de activitate, ţinandu-se seama de specializarea judecătorului.
(3) In mod excepţional, in situaţia in care in cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.”
20. Secţiunea a 2-a – “Competenţa instanţelor judecătoreşti” a Capitolului II din Titlul II se abrogă.
21. La articolul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 46. – (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale in scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.”
22. La articolul 49, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi sau prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.”
23. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 52. – (1) In cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi indeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 38.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă;
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor.
(3) Hotărarile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, cand colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6) In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.”
24. La articolul 53, se introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.”
25. La articolul 54, după litera e) se introduc două litere noi, literele e1) şi e2), cu următorul cuprins:
“e1) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
e2) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;”
26. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 55. – (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la inceputul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.”
27. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 57. – (1) Cauzele date, potrivit legii, in competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă in complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2) Apelurile se judecă in complet format din 2 judecători, iar recursurile, in complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor in care legea prevede altfel.
(3) In cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărarii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou in complet de divergenţă, in condiţiile legii.
(4) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, in completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.”
28. După Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III – “Instanţele militare”, cu următorul cuprins:

“CAPITOLUL III
Instanţele militare

Art. 581. – (1) Instanţele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute in anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 582. – (1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare in alt loc.
(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forţe multinaţionale, in condiţiile in care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romană.
Art. 583. – (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
(2) Cand inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(3) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este inregistrată cauza.
Art. 584. – (1) In municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege in competenţa lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică in mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
Art. 585. – (1) In municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică in mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
(3) Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite.
Art. 586. – (1) Curtea Militară de Apel funcţionează in municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică in mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
(2) Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.”
29. La articolul 59, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 59. – (1) Ministerul Public işi exercită atribuţiile in temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
30. La articolul 60, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins:
“i1) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;”
31. La articolul 61, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) In soluţiile dispuse, procurorul este independent, in condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, in orice formă, in efectuarea urmăririi penale sau in adoptarea soluţiei.”
32. La articolul 61, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza in fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai in cazul suspendării sau al incetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, in absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care impiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.”
33. La articolul 62, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe langă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”
34. La articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Serviciile şi organele specializate in culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de indată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute in legătură cu săvarşirea infracţiunilor.”
35. La articolul 64, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Procurorul este liber să prezinte in instanţă concluziile pe care le consideră intemeiate, potrivit legii, ţinand seama de probele administrate in cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea in orice formă a concluziilor.”
36. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 66. – (1) Ministrul justiţiei, cand consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul constă in verificarea eficienţei manageriale, a modului in care procurorii işi indeplinesc atribuţiile de serviciu şi in care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate in lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror in cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea indrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”
37. La articolul 67, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.”
38. La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:
“(21) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.”
39. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 69. – Procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.”
40. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 72. – (1) Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie are in structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. in cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
(2) In cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată in combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se incadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevăzute in statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiţi in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani in funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi in urma interviului organizat de comisia constituită in acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care indeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6) Interviul constă in verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute in vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti in psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10) Procurorii numiţi in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau in cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(11) La data incetării activităţii in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 se aplică in mod corespunzător.”
41. La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi in adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică in mod corespunzător.”
42. După articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 751, cu următorul cuprins:
“Art. 751. – Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care il prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
43. La articolul 76, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 76. – (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat in combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, işi exercită atribuţiile pe intreg teritoriul Romaniei, şi funcţionează pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
44. La articolul 77, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 77. – (1) Parchetul Naţional Anticorupţie işi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.”
45. La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 78. – (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
46. La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi in adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică in mod corespunzător.”
47. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 83. – (1) Parchetul Naţional Anticorupţie se incadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliul Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevăzute in statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiţi in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani in funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi in urma unui interviu organizat de comisia constituită in acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care indeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4) Interviul constă in verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute in vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti in psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.
(8) Procurorii numiţi in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau in cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(9) La data incetării activităţii in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică in mod corespunzător.”
48. După articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 831, cu următorul cuprins:
“Art. 831. – Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care il prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticorupţie.”
49. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, in funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.”
50. La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinand cont de specializarea acestora.”
51. La articolul 91, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplică in mod corespunzător.”
52. După articolul 92 se introduce o secţiune nouă, Secţiunea a 4-a “Organizarea parchetelor militare”, cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare

Art. 921. – (1) Pe langă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe langă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe langă Curtea de Apel Bucureşti, pe langă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe langă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe langă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe langă tribunalele militare.
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute in anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
Art. 922. – (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe langă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 923. – (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 60, care se aplică in mod corespunzător.
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocaţi pe teritoriul altor state, in cadrul unor forţe multinaţionale, in condiţiile in care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romană. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 582.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse in serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 60 lit. b).
(4) Dispoziţiile art. 91 şi 92 se aplică in mod corespunzător.
Art. 924. – (1) Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(2) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este inregistrată cauza.
Art. 925. – (1) In cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvarşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea in randul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.”
53. La articolul 93, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 93. – (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor in funcţie, precum şi formarea formatorilor, in condiţiile legii.”
54. La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 94. – (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe langă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi il prezidează.
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din randul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din invăţămantul superior juridic acreditat potrivit legii.”
55. La articolul 94, alineatul (4) se abrogă.
56. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 98. – (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din randul judecătorilor şi procurorilor in funcţie, care pot fi detaşaţi in condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, in condiţiile legii, şi cadre didactice din invăţămantul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti romani şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face in funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.”
57. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 99. – Prin hotărare a Guvernului se pot infiinţa, in subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.”
58. La articolul 100, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.”
59. La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
(4) Asistenţii judiciari depun jurămantul in condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.”
60. La articolul 103, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 103. – (1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.”
61. La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Instanţele şi parchetele militare au in structură şi un compartiment de documente clasificate.”
62. La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Conducătorul biroului, care indeplineşte şi rolul de purtător de cuvant, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.”
63. La articolul 108, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
“(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni şi din randul militarilor activi.”
64. La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.”
65. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 110. – (1) In vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) In cazul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) In vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la indeplinire măsurile prevăzute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.”
66. La articolul 111, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Numărul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărare a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
67. După articolul 111, se introduc două articole noi, articolul 1111 şi articolul 1112, cu următorul cuprins:
“Art. 1111. – (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă in serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, in mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
(2) Poliţia militară pusă in serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii, se asigură, in mod gratuit, de către Poliţia Militară.
(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 1112. – Poliţia Romană şi Jandarmeria Romană au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.”
68. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 112. – Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinand acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol incheiat intre Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.”
69. La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe langă Curtea Militară de Apel Bucureşti.”
70. La articolul 114, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime in specialitate de minimum 5 ani.”
71. La articolul 115, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi in condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;”
72. La articolul 115, după litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) şi j), cu următorul cuprins:
“h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia in cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum şi intocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile in cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale in vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor in sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.”
73. După articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 1171, cu următorul cuprins:
“Art 1171. – (1) Instanţele militare care nu au sediul in municipiul Bucureşti şi parchetele de pe langă acestea au in structură un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
a) intocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de intreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură intreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de incălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor in sediile instanţelor;
e) intreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru inlăturarea consecinţelor unor calamităţi.”
74. La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale avand calitatea de ordonator principal de credite.”
75. La articolul 119, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:
“(6) Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apărării Naţionale.
(7) Anual, Guvernul Romaniei va include in bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4).”
76. La articolul 121, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.”
77. La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe langă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale.”
78. După articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 1221, cu următorul cuprins:
“Art. 1221. – Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
79. Articolul 123 se abrogă.
80. La articolul 125, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.”
81. La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, in vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;”
82. La articolul 127, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”
83. Articolul 128 se abrogă.
84. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 130. – (1) Datele la care vor incepe să funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile in care işi vor desfăşura activitatea se stabilesc, in mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică incepand cu 1 iulie 2005.
(3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
(4) Pană la inceperea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe langă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe langă Tribunalul Bucureşti.”
85. Articolul 132 se abrogă.
86. La articolul 133, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.”
Art. II. – (1) La data intrării in vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă in posturi de judecător, respectiv procuror.
(2) Activităţile aflate in curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
Art. III. – Dispoziţiile prezentei legi privind inregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor in comunicare, se aplică de la 1 iulie 2006.
Art. IV. – (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Targu-Mureş, care se desfiinţează prin intrarea in vigoare a prezentei legi, se redistribuie in concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare in aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec in statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse, va fi transferat, ţinandu-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare, la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea in muncă şi de activitatea profesională. In acest caz, trecerea in rezervă sau direct in retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
Art. V. – La data intrării in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
Art. VI. – In cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi in orice alte acte normative, denumirea “procuror consilier” se inlocuieşte cu cea de “consilier”.
Art. VII. – Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi şi se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. VIII. – (1) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere incetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Art. IX. – Legea nr. 508/2004 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea in cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe langă
acestea şi localităţile de reşedinţă
Art. XIII. – La data intrării in vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Art. XIV. – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se republică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o nouă numerotare.

TITLUL XVII
Modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor

Art. I. – Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii se modifică şi va avea următorul cuprins: “Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor”
2. La Titlul I, titlul Capitolului I se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul I – Noţiuni şi principii”
3. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 1. – Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători in scopul infăptuirii justiţiei şi de procurori in scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”
4. Articolul 2 se abrogă.
5. La articolul 3, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
(4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.”
6. La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 4. – (1) Procurorii numiţi de Preşedintele Romaniei se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, in condiţiile legii.”
7. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 5. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin intreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor in faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.”
8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art 6. – (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din invăţămantul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, in condiţiile legii.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie in cazuri care presupun existenţa unui conflict intre interesele lor şi interesul public de infăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, in scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează indeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe proprie răspundere in care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii pană la gradul al IV-lea, inclusiv, exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se inregistrează şi se depun la dosarul profesional.”
9. După articolul 6, se introduc două noi articole, articolele 61 şi 62, cu următorul cuprins:
“Art. 61. – (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.
(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică in mod corespunzător.
Art. 62. – (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe proprie răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Incălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.”
10. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 7. – (1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea in masă.”
11. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 8. – (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca in exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.”
12. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 9. – (1) Judecătorii şi procurorii nu işi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decat acelea in cadrul cărora işi exercită funcţia şi nu pot indeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, in condiţiile prevăzute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi in asemenea situaţii insă judecătorilor şi procurorilor nu le este ingăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa in orice fel soluţia.”
13. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 10. – (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.”
14. Denumirea Titlului II se modifică şi va avea următorul cuprins: “Titlul II Cariera judecătorilor şi procurorilor”
15. La Titlul II, titlul Capitolului I se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul I Admiterea in magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor”
16. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 11. – Admiterea in magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.”
17. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 12. – Admiterea in magistratură şi formarea profesională iniţială in vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.”
18. La articolul 13 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;”
19. La articolul 13 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.”
20. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 14. – (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile inainte de data stabilită pentru concurs.”
21. La articolul 14, după alineatul (1), se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:
“(11) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică in trei cotidiene centrale.
(12) Pentru inscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, in funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.”
22. La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
(4) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.”
23. La articolul 15, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) In perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică in cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte in mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.”
24. La articolul 16, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 16. – (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă avand caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmand a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi in perioada vacanţelor.
(4) Perioada in care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime in funcţia de judecător sau procuror.”
25. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
“(31) Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 78 alin. (4) şi (5), care se aplică in mod corespunzător.”
26. La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Constituie abateri disciplinare:
a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră in contact in perioada efectuării stagiului;
c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore intr-o lună.”
27. La articolul 17 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“b) diminuarea bursei cu pană la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;”
28. La articolul 17 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:
“b1) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore intr-o lună;”
29. La articolul 17, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. b), b1) şi c) se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Hotărarile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.”
30. La articolul 18, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta incă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. In cazul in care auditorul de justiţie nu se prezintă, in mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul in a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.”
31. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) In cazul in care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie inainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care ii sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas pană la implinirea termenului prevăzut la alin. (1).”
32. La Titlul II, titlul Capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul II Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari”
33. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 20. – (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi in funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin insumarea celor trei medii de la sfarşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi in funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe langă acestea.
(3) Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.”
34. La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 21. – (1) Durata stagiului este de 1 an.”
35. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 22. – (1) Judecătorii stagiari judecă:
a) cererile privind pensiile de intreţinere, cererile privind inregistrările şi rectificările in registrele de stare civilă, cererile privind popririle, incuviinţarea executării silite, investirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii;
b) litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei;
c) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
d) somaţia de plată;
e) reabilitarea;
f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
g) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.”
36. La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordonează.”
37. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 23. – (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari intocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind insuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
(2) In vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe langă aceasta.”
38. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 24. – (1) După incheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. In această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.”
39. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 25. – (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe langă acestea, cu cel puţin 90 de zile inainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
(3) Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii in termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.”
40. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 26. – (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe langă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.”
41. La articolul 27, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 26.”
42. La articolul 28, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 28. – (1) Rezultatele examenului de capacitate se inscriu in tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.”
43. La articolul 28, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:
“(11) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, in termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe langă acestea. Contestaţiile se soluţionează in termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzător.
(12) Notarea la probele orale este definitivă.”
44. La articolul 29, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 29. – (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe langă aceste instanţe se publică de indată, separat pentru judecători şi procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, in ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, in următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare in magistratură.”
45. La articolul 29, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
“(6) In circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.”
46. La Titlul II, titlul Capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul III Numirea judecătorilor şi procurorilor”
47. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art 30. – (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3) Preşedintele Romaniei poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de indată Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) In situaţia in care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de indată Preşedintelui Romaniei.
(5) In perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării in vigoare a actului de numire de către Preşedintele Romaniei, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.”
48. După articolul 30, se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:
“Art. 301. – Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care indeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea in magistratură, după dobandirea calităţii de ofiţer activ in cadrul Ministerului Apărării Naţionale.”
49. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 31. – (1) Pot fi numiţi in magistratură, pe bază de concurs, dacă indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2), persoanele care au indeplinit funcţia de judecător, procuror şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au indeplinit funcţii de specialitate juridică in aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din invăţămantul juridic superior acreditat, cu o vechime in specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistraţii-asistenţi la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile.
(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe langă acestea.
(3) In termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Romaniei numirea in funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.
(4) Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplică in mod corespunzător.
(5) Persoanele care au indeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, in funcţia de judecător sau procuror.
(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(7) Persoanele care au indeplinit funcţia de magistrat-asistent la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime in profesie de cel puţin 10 ani, pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe langă acestea.
(8) Persoanele care indeplinesc condiţia de la alin. (5) şi (7) prin cumularea vechimii in funcţia de judecător, procuror sau in profesia de avocat, pot fi numite judecător sau procuror, fără concurs, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9) In vederea numirii in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine un interviu in faţa secţiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Pentru a fi numite in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) trebuie să indeplinească şi condiţiile prevăzute de art. 13 alin. (2).
(11) Preşedintele Romaniei poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de indată Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) In situaţia in care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de indată Preşedintelui Romaniei.
(13) După numirea in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) şi (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională in cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor susţine, la finalizarea cursului prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunoştinţelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din funcţie, cu obligaţia restituirii indemnizaţiilor primite in perioada in care au urmat cursurile.
(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la incetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.”
50. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 32. – (1) Inainte de a incepe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurămant: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi indeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula jurămantului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.”
51. La articolul 32, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Jurămantul se depune in şedinţă solemnă, in faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
(4) Depunerea jurămantului se consemnează intr-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de doi dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurămantul.
(5) Depunerea jurămantului nu este necesară in cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului in altă funcţie.”
52. La articolul 32, alineatul (6) se abrogă.
53. La Titlul II, titlul Capitolului IV se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul IV Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilor”
54. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 33. – (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii in exercitarea funcţiei.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, in principal, in cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care Romania este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, in abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi in cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.”
55. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 34. – Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia işi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.”
56. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 35. – (1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de invăţămant superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma in cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru invăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de invăţămant superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.
(4) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinand seama de necesitatea specializării lor.”
57. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 36. – (1) In cadrul fiecărei curţi de apel şi in cadrul fiecărui parchet de pe langă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constand in consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe langă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe langă curtea de apel şi parchetele subordonate.”
58. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 37. – (1) Pentru verificarea indeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar in cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi in funcţii de conducere, şi modul de indeplinire a atribuţiilor manageriale.
(2) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea in funcţie.
(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţiei sau Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticorupţie fac parte şi Procurorul General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, Procurorul General al Parchetului Naţional Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor structuri.
(5) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute in anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii.”
59. La articolul 38, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 38. – (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului intocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.
(3) In soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.”
60. La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 39. – (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul nesatisfăcător sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă intre 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul satisfăcător in urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă intre 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Judecătorul sau procurorul care primeşte in urma a două evaluări consecutive calificativul nesatisfăcător sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”
61. La articolul 40, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art. 40. – (1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează in fişa din dosarul profesional, care se intocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente in dosar.”
62. Articolul 41 se abrogă.
63. La Titlul II, titlul Capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul V Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea in funcţiile de conducere”
64. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Secţiunea 1 Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete”.
65. Articolul 42 se abrogă.
66. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 43. – (1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, in limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe langă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi in trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile inainte de data stabilită pentru concurs.”
67. La articolul 44, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 44. – (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani şi indeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 5 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe langă tribunal sau la parchetul de pe langă tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe langă aceasta;
c) 8 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţia de procuror la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
68. La articolul 44, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia in considerare şi perioada in care judecătorul sau procurorul a fost avocat.”
69. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 45. – Judecătorii şi procurorii care indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, in vederea promovării pe loc, in limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.”
70. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 46. – (1) Concursul de promovare constă in probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
(2) Probele constau in:
a) in funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;
b) jurisprudenţa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale;
c) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;
d) procedura civilă sau procedura penală, in funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.
(3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută in Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
(4) Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplică in mod corespunzător.”
71. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 47. – in termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărare, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.”
72. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins: “Secţiunea a 2-a Numirea in funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare”.
73. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 48. – (1) Numirea in funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani şi indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3) Judecătorii işi depun candidaturile insoţite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul constă in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi in probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formată din 2 judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti in management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi in vedere, in principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile inainte de data desfăşurării acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii in funcţiile de conducere in termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplică in mod corespunzător.
(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen in funcţiile pentru care au candidat, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, in condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea judecătorilor in celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(10) Nu pot fi numiţi in funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau in termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.
(12) Inainte de numirea in funcţiile de conducere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.
(14) Numirea in funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face in termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.”
74. După articolul 48, se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins:
“Art. 481. – (1) Numirea in funcţiile de procuror general al parchetului de pe langă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe langă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe langă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora, se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani şi indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3) Procurorii işi depun candidaturile insoţite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică in mod corespunzător.
(5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe langă curţile de apel şi 3 specialişti in management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi in vedere, in principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile inainte de data desfăşurării acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii in funcţiile de conducere in termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 29 alin. (6) se aplică in mod corespunzător.
(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen in funcţiile pentru care au candidat, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, in condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea in celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(10) Pentru numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică in mod corespunzător şi in cazul numirii procurorilor in funcţiile de conducere.
(12) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor.”
75. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 49. – (1) Pentru numirea in funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe langă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani in funcţia de judecător sau procuror;
b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langă tribunal sau al parchetului de pe langă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe langă tribunal sau al parchetului de pe langă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani in funcţia de judecător sau procuror;
c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe langă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe langă curtea de apel, o vechime de 8 ani in funcţia de judecător sau procuror.
(2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia in considerare şi perioada in care judecătorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Pentru numirea in funcţii de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit in funcţia de conducere.”
76. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 50. – (1) La incetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, in condiţiile prevăzute de art. 48, art. 481 şi art. 49, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:
a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea in funcţia de conducere;
b) in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
c) in cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
(3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute in vedere, in principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor in cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicare in actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute in vedere, in principal, indeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale in domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică in mod corespunzător.”
77. La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins: “Secţiunea a 3-a Promovarea in funcţia de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea in funcţiile de conducere din cadrul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie”
78. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 51. – (1) Promovarea in funcţia de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit funcţia de judecător in ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesională şi au o vechime in funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică in mod corespunzător.
(3) Evidenţa posturilor vacante de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Judecătorii care indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) işi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, insoţite de orice inscrisuri considerate relevante, in termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le analizează şi le inaintează Consiliului Superior al Magistraturii, insoţite de un raport consultativ asupra promovării, in termen de 10 zile de la primire.”
79. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 52. – (1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
(2) Preşedintele Romaniei nu poate refuza numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică in mod corespunzător.
(5) Judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) işi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică in mod corespunzător.”
80. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 53. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora, sunt numiţi de Preşedintele Romaniei, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani in funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică in mod corespunzător.
(3) Preşedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducand la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele Romaniei, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz a procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică in mod corespunzător.”
81. După articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu următorul cuprins:
“Art. 531. – (1) Numirea in celelalte funcţii de conducere in cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz.
(2) Pentru numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică in mod corespunzător.
(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică in mod corespunzător.
(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie.”
82. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 54. – La incetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 52, 53 şi 531, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.”
83. La Titlul II, Capitolul VI se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul VI Delegarea, detaşarea şi transferul
Art. 55. – (1) In cazul in care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate in circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel in circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.
(3) Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.
(4) Delegarea in funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pană la ocuparea funcţiei prin numire in condiţiile prezentei legi.
(5) Delegarea in funcţiile de conducere de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă, se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 90 de zile intr-un an şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult incă 90 de zile.
(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv in funcţii de conducere, de către Procurorul General al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile intr-un an.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult incă 90 de zile.
(9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia in care sunt delegaţi. Cand salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia in care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta işi păstrează indemnizaţia de incadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
Art. 56. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, in orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii.
(2) Durata detaşării este cuprinsă intre 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de pană la 3 ani, in condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) In perioada detaşării, judecătorii şi procurorii işi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Cand salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia in care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta işi păstrează indemnizaţia de incadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
(4) Perioada detaşării constituie vechime in funcţia de judecător sau procuror.
(5) După incetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine in funcţia deţinută anterior.
Art. 57. – Detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Art. 58. – Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor in cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59. – (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi in funcţia de procuror, iar procurorii in funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute in prezenta lege.
(2) Pentru numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu in faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
(3) Preşedintele Romaniei nu poate refuza numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.”
84. La Titlul II, titlul Capitolului VII se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul VII Suspendarea din funcţie şi incetarea funcţiei de judecător şi procuror”
85. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 60. – (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie in următoarele cazuri:
a) cand a fost pusă in mişcare acţiunea penală impotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu;
b) cand suferă de o boală psihică, care il impiedică să-şi exercite funcţia in mod corespunzător.
(2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) In perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime in magistratură.
(4) In perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu ii sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 6 şi 7.”
86. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 61. – (1) In cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de indată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărarea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, incetarea urmăririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie incetează, iar acesta este repus in situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea in magistratură pentru această perioadă.”
87. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 62. – (1) In cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită in condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e).
(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize poate hotări incetarea suspendării şi repunerea in funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.
(3) In perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.”
88. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art 63. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie in următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer intr-o altă funcţie, in condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) incălcarea dispoziţiilor art. 62;
h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 31 alin. (14);
i) neindeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea in rezervă sau in retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face in condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele Romaniei. In caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea in rezervă sau, după caz, in retragere.
(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) In cazul in care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.
(6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile işi păstrează gradul profesional dobandit in ierarhia instanţelor sau a parchetelor.”
89. Articolul 64 se abrogă.
90. La articolul 65, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“Art 65. – (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucură de stabilitate.
(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.”
91. La articolul 65, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
“(4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi indatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică in mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.”
92. La articolul 66, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.”
93. Titlul III se modifică şi va avea următorul cuprins: “Titlul III Drepturile şi indatoririle judecătorilor şi procurorilor
Art. 72. – Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinandu-se seama de locul şi rolul justiţiei in statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
Art. 73. – (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită in raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea in magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.
(3) Salarizarea judecătorilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.
(4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.
(5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, in concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare şi inaintarea in grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 74. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii impotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte de imixtiune in activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.
Art. 75. – Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, in scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 10 alin. (3).
Art. 76. – (1) Judecătorii şi procurorii in funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie impotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 77. – (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, in cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, pentru viaţă, sănătate şi bunuri, dacă sunt afectate in exercitarea atribuţiilor de serviciu sau in legătură cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucraţi in aceste funcţii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) incetează.
(3) Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează in condiţiile stabilite prin hotărare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Judecătorii şi procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).
(5) Prin hotărare a Guvernului, se poate infiinţa Casa de asigurări a judecătorilor şi procurorilor.
Art. 78. – (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate in ţară sau in străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
(3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, in conformitate cu legislaţia in vigoare.
(4) In perioada concediului de creştere a copilului in varstă de pană la 2 ani, judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaţie in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu.
(5) Judecătorii şi procurorii in activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi in intreţinerea acestora beneficiază in mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, in condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.
(6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la inchirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate in proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate in proprietatea sau in administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.
(7) In cazul pensionării pentru limită de varstă, titularul contractului de inchiriere prevăzut la alin. (6) şi după caz, soţul, ori soţia acestuia, işi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
Art. 79. – Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii in ţară dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii in ţară dus-intors, in cazul in care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
Art. 80. – (1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă in magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de incadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată in decursul carierei de judecător sau procuror şi se inregistrează, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii continue in magistratură se stabileşte prin hotărare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi in cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat in activitate. In acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află in intreţinerea acestuia la data decesului.
Art. 81. – (1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani in magistratură beneficiază, la implinirea varstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionării.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere, inainte de implinirea varstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai in aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare şi perioadele in care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
(3) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani in funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă cate 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.
(4) De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime in magistratură intre 20 şi 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.
(5) Persoanele care indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai in funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. In acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariate pe care le are un judecător sau procuror in funcţie in condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.
(6) De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile.
(7) Judecătorii şi procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.
(8) Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Art. 82. – Judecătorii şi procurorii de la toate instanţele, precum şi magistraţii-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi in funcţie după implinirea varstei de pensionare prevăzută de lege.
Art. 83. – Soţul supravieţuitor şi copiii judecătorilor şi procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiază de pensie de urmaş dacă indeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 84. – (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 83 se actualizează anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor in activitate.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 83.
Art. 85. – Constituie vechime in magistratură perioada in care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a indeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică in fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier in secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), precum şi perioada in care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a indeplinit funcţii de specialitate juridică in aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Art. 86. – (1) Pe durata indeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor in ceea ce priveşte drepturile şi indatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicandu-se in mod corespunzător, cu excepţia dreptului prevăzut de art. 81 alin. (2).
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se fac prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).
Art. 87. – (1) Pentru merite deosebite in activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul Judiciar.
(2) Diploma Meritul Judiciar se acordă de Preşedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.
Art. 88. – Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
Art. 89. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor in profesie şi in societate.
(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi in societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.
Art. 90. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările in termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele in termen rezonabil, in funcţie de complexitatea acestora şi să respecte secretul profesional.
(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după incetarea exercitării funcţiei.
Art. 91. – (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, in timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi se asigură in mod gratuit.
Art. 92. – Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, in condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.”
94. Denumirea Titlului IV se modifică şi va avea următorul cuprins: “Titlul IV Răspunderea judecătorilor şi procurorilor”
95. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 93. – Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, in condiţiile legii.”
96. După articolul 93, se introduce un nou articol, articolul 931, cu următorul cuprins:
“Art 931. – (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu incuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) In caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.”
97. La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(2) Răspunderea statului este stabilită in condiţiile legii şi nu inlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvarşite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotărare definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvarşită in cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este indreptăţită la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la săvarşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotărarii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune in despăgubiri impotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvarşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.”
98. La articolului 95, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 95. – (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, in legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, incălcarea obligaţiilor profesionale in raporturile cu justiţiabilii ori săvarşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.”
99. La Titlul IV, titlul Capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins: “Capitolul II Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor”
100. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 96. – (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.”
101. La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j), k), l) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) incălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
c) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea in activitatea altui judecător sau procuror;
f) nerespectarea in mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
g) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
i) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
j) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă dacă fapta nu constituie infracţiune;
k) efectuarea cu intarziere a lucrărilor, din motive imputabile;
l) absenţele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
m) atitudinea nedemnă in timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;”
102. Literele b) şi h) ale articolului 97 se abrogă.
103. La articolul 97, după litera m) se introduc literele n), o) şi p), cu următorul cuprins:
“n) neindeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează;
o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor in condiţiile legii.”
104. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 98. – Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizaţiei de incadrare lunare brute cu pană la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate in circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori in circumscripţia aceluiaşi parchet de pe langă acestea;
d) excluderea din magistratură.”
105. Articolul 100 se abrogă.
106. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 102. – Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării in vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii de invăţămant superior juridic, au obligaţia ca, incepand cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.”
107. La articolul 103, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 103. – (1) Judecătorii şi procurorii in funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) care au beneficiat de vechime in magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, işi păstrează această vechime.”
108. Articolul 104 se abrogă.
109. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 105. – (1) Judecătorii şi procurorii militari care işi continuă activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, işi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică in mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.
(2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instanţe şi parchete civile de grad egal, potrivit opţiunii exprimate, in limita posturilor disponibile.”
110. Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 106. – Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărare care se publică in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere in magistratură;
e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea in funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor,”
Art. II. – (1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi şi intră in vigoare la data publicării sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aprobă in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărarea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.
Art. III. – La implinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. IV. – (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea in funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, in termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
(3) In 30 de zile de la publicarea Regulamentului prevăzut la alin. (3) se organizează concurs sau examen pentru numirea in funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe langă acestea, iar in termen de 60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe langă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 481 alin. (7) se aplică in mod corespunzător.
(4) Numirea in funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi de la parchetele de pe langă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 481 alin. (9) se face in termen de 30 de zile de la numirea in funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (4).
(5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.
Art. V. – (1) Judecătorii şi procurorii care, la data intrării in vigoare a prezentei legi, indeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de varstă, vor fi eliberaţi din funcţie la implinirea unui termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea in termen de 4 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
Art. VI. – Judecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de bază la instituţii de invăţămant superior juridic, potrivit art. 102 din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. VII. – (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3) sau, după caz, art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 303/2004, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la art. 61 din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică declaraţiile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 303/2004 in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. VIII. – Dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. IX. – Litera a) a articolului 28 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază in sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins;
“a) personalului de specialitate juridică prevăzut in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică numite, altele decat cele ocupate de judecători şi procurori detaşaţi;”
Art. X. – La data intrării in vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) articolele 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
b) articolul 8 din Legea nr. 508/2004 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea in cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004.
Art. XI. – La data intrării in vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Art. XII. – Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia Romaniei, republicată, in urma angajării răspunderii Guvernului in faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi in condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia Romaniei, republicată, in şedinţa comună din 13 iulie 2005.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                          PREŞEDINTELE SENATULUI
ADRIAN NĂSTASE                                                                  NICOLAE VĂCĂROIU